Decizia ÎCCJ nr. 16/2018 (HP)Punctul XIII

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 11.10.2018 · dosar 1.818/1/2018
Punctul XIII
XIII. Punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție este în sensul următor: calitatea judecătorului care a soluționat cauza, la data redactării hotărârii, nu se include în noțiunea de „compunere a completului de judecată“ și nu intră în sfera de aplicare a nulităților absolute. Opinia exprimată s-a întemeiat pe următoarele argumente: a) Nulitățile absolute operează în cazurile expres prevăzute în art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, fiind determinate de încălcarea dispozițiilor legale enumerate la lit. a) -f) ale textului de lege menționat. În conformitate cu dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a din Codul de procedură penală, încălcarea dispozițiilor legale privind compunerea completului de judecată determină aplicarea sancțiunii nulității absolute. În principiu, noțiunea de „compunere a completului de judecată“ include: – numărul de judecători care formează completul de judecată, încălcarea dispozițiilor legale care reglementează judecarea cauzei în complet format dintr-un singur judecător sau din doi judecători, trei judecători ori cinci judecători fiind prevăzută sub sancțiunea nulității absolute; ... – separarea funcțiilor judiciare, nerespectarea dispozițiilor legale care atribuie judecătorului de drepturi și libertăți, judecătorului de cameră preliminară sau completului de judecată al instanței funcția de a soluționa cauza determinând aplicarea sancțiunii nulității absolute; ... – continuitatea completului de judecată, încălcarea normelor cuprinse în art. 354 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală având drept efect incidența sancțiunii nulității absolute. ... Alături de ipotezele menționate, care implică încălcări ale dispozițiilor legale în cursul soluționării cauzei finalizate prin pronunțarea minutei hotărârii, intră în sfera de aplicare a nulităților absolute nerespectarea dispozițiilor pe baza cărora se poate verifica legalitatea compunerii completului de judecată. Sunt incluse în această sferă, de exemplu, dispozițiile care instituie obligativitatea întocmirii minutei și semnarea minutei, întrucât nerespectarea lor nu permite verificarea numărului de judecători care au soluționat cauza, a funcției judiciare exercitate sau a continuității completului de judecată. Capacitatea funcțională de a judeca sau capacitatea funcțională de a judeca anumite categorii de cauze penale, care implică, în primul rând, existența calității de judecător la soluționarea cauzei, este inclusă în noțiunea de „compunere a completului de judecată“, inexistența acestei calități în cursul soluționării cauzei, finalizate prin pronunțarea minutei hotărârii, determinând aplicarea sancțiunii nulității absolute. Calitatea judecătorului care a soluționat cauza, la data redactării hotărârii, nu produce efecte asupra compunerii completului de judecată (din perspectiva numărului de judecători, a funcției judiciare și a continuității), nu se răsfrânge asupra posibilității instanței de control judiciar de a verifica numărul de judecători care au soluționat cauza, funcția judiciară exercitată sau continuitatea completului de judecată și nu influențează capacitatea funcțională de a judeca existentă la soluționarea cauzei. În consecință, calitatea membrilor completului de judecată, evaluată la data redactării hotărârii, nu poate fi inclusă în noțiunea de „compunere a completului de judecată“ și în sfera de aplicare a nulităților absolute. Nu în ultimul rând, nulitățile absolute se întemeiază pe ideea de vătămare prezumată juris et de jure. În condițiile în care nu are aptitudinea de a produce efecte asupra compunerii completului de judecată, în accepțiunea descrisă, calitatea judecătorului care a soluționat cauza având această calitate, evaluată la data redactării hotărârii, nu poate genera o vătămare, care să fie prezumată juris et de jure. ... b) Punctul de pornire al chestiunii de drept care formează obiectul sesizării este reprezentat de Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovsek și Bozicnik împotriva Sloveniei (cererile nr. 68.939/12 și 68.949/12), definitivă la 7 iunie 2017. Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în Cauza Cerovsek și Bozicnik împotriva Sloveniei nu privește însă chestiunea de drept invocată în dispozitivul încheierii de sesizare. Problema de drept ridicată în cauza menționată se referă la redactarea (motivarea) hotărârii de către un judecător care nu a soluționat cauza, iar nu la calitatea judecătorului care a soluționat cauza, la data la care el însuși redactează (motivează) hotărârea. Așa cum se relevă în Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 martie 2017, în prezenta cauză, Curții i se solicită să stabilească dacă reclamanții au beneficiat de un proces echitabil, în ciuda faptului că motivările soluțiilor (...) nu au fost date de judecătorul care pronunțase soluțiile, ci de alți judecători, care nu participaseră la proces (paragraful 38). Remarcând faptul că prezenta cauză privește un proces desfășurat în fața unui judecător profesionist, în complet de judecător unic (paragraful 39), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că judecătorul care a condus procesul, A.K., nu a formulat în scris motivele care au convins-o să ajungă la decizia sa privind vinovăția reclamanților și la pedepsele aplicate acestora. În plus, în procesele-verbale de ședință nu există nicio mențiune referitoare la faptul că aceasta ar fi furnizat o motivare verbală (...). Motivarea scrisă oferită de judecătorii D.K.M și M.B. (...) a fost redactată post hoc aproximativ trei ani mai târziu (...). (paragraful 41). În continuare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că judecătorii D.K.M. și M.B. nu au participat la procese în nici un fel și au elaborat motivarea lor numai pe baza înscrisurilor aflate în dosarele cauzelor. În schimb, soluția judecătoarei A.K. nu s-a bazat numai pe documente. În special, judecătorul A.K. i-a audiat pe reclamanți în cursul procesului, a examinat o serie de martori și probabil că și-a format o opinie cu privire la credibilitatea acestora. De asemenea, aceasta trebuie să fi efectuat o evaluare a elementelor pretinselor infracțiuni, inclusiv a elementului subiectiv, și anume intenția reclamanților de a le săvârși, evaluare pentru realizarea căreia era deosebit de relevantă audierea directă a reclamanților (...) (paragraful 42). Prin urmare, (...) observarea de către judecătorul A.K. a comportamentului martorilor și reclamanților, precum și evaluarea de către aceasta a credibilității lor trebuie să fi constituit un element important, dacă nu decisiv, pentru stabilirea faptelor pe care s-au bazat condamnările reclamanților. În opinia Curții, tocmai din acest motiv, aceasta ar fi trebuit să includă observațiile sale în motivarea scrisă de justificare a soluțiilor (...) (paragraful 43). În paragraful 47, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că dreptul reclamanților la un proces echitabil a fost încălcat din cauza faptului că judecătorul care a condus procesele acestora nu a redactat o motivare scrisă pentru soluțiile sale. Din considerentele Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în Cauza Cerovsek și Bozicnik împotriva Sloveniei rezultă, cu claritate, că încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este generată de omisiunea judecătorului care a soluționat cauza în complet unic de a redacta (motiva) hotărârea. Cauza Cerovsek și Bozicnik împotriva Sloveniei nu pune însă în discuție problema calității judecătorului care a soluționat cauza în complet unic, la data la care el însuși a redactat (motivat) hotărârea, și, în consecință, nu este aplicabilă în cazul prezentei sesizări. În raport cu considerentele expuse, s-a concluzionat că, în interpretarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, calitatea judecătorului care a soluționat cauza, la data redactării hotărârii, nu se include în noțiunea de „compunere a completului de judecată“ și nu intră în sfera de aplicare a nulităților absolute. ... ...
Sursa oficială ↗