Decizia ÎCCJ nr. 10/2018 (HP)Punctul IX

IX. Opinia specialiștilor consultați În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia scrisă a specialiștilor din domeniul juridic cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. A fost transmis punctul de vedere al specialiștilor Facultății de Drept din cadrul Universității din Craiova, care au apreciat că, din interpretarea art. 1 și 4 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, dar și din economia întregului act normativ, ar rezulta că legiuitorul a avut în vedere responsabilizarea persoanelor care efectuează operațiuni cu produse susceptibile să aibă efecte psihoactive în vederea protejării sănătății populației de acțiunile negative ale acestora. Impunerea unei obligații în sensul obținerii autorizației prevăzute de art. 4 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, a reprezentat, cu certitudine, o măsură de prevenire, control și combatere a efectelor negative cauzate de consumul unor astfel de substanțe. În drept, întrucât nu există o obligativitate absolută a legiuitorului de a defini toate noțiunile folosite, a fost instituit un principiu potrivit căruia orice concept nedefinit va fi interpretat în sensul avut de acesta în limbajul comun. În interpretarea art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, s-a apreciat că acest principiu nu își găsește aplicabilitatea, întrucât în art. 2 lit. b) din această lege legiuitorul a înțeles să definească noțiunea de „operațiuni cu produse“. Din modul cum acesta a ales să formuleze definiția, prin sintagma finală „sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse“, s-a apreciat că toate operațiunile enumerate se circumscriu acestor activități și au un preponderent caracter economic. Acestea nu vizează activitatea specifică unui consumator final, în lege nefiind incriminată deținerea unor astfel de produse în vederea consumului propriu. S-a apreciat că responsabilitatea obținerii unor astfel de autorizații nu revine consumatorului final, chiar dacă acesta face obiectul protecției dispozițiilor legale. Prin urmare, s-a considerat că activitatea de procurare, ca modalitate alternativă a operațiunii cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, astfel cum această noțiune este definită de art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, și incriminată la art. 16 din aceeași lege, se referă la procurare ca activitate legală de import, export sau intermediere de produse. ...