Decizia ÎCCJ nr. 10/2018 (HP)Punctul III

III. Punctele de vedere exprimate de curțile de apel și de instanțele de judecată arondate În urma solicitării unui punct de vedere cu privire la chestiunea de drept pentru a cărei lămurire Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată s-au primit comunicări de la toate curțile de apel; comunicările respective au vizat și opinia unora dintre instanțele aflate în raza de activitate a acestor curți. De asemenea, în urma solicitării unui punct de vedere, a fost primit un răspuns și din partea Facultății de Drept „Nicolae Titulescu“ din Craiova. S-au conturat trei opinii, una majoritară, una minoritară, iar una singulară, însă au existat și instanțe care nu și-au exprimat niciun punct de vedere. Într-o primă opinie, majoritară, s-a considerat că activitatea de procurare ca modalitate alternativă a operațiunii cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive privește procurarea unor astfel de substanțe în orice împrejurare și cu orice titlu, inclusiv de către consumatorul final al produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive. Au transmis opinii în acest sens: Curtea de Apel București - Secția I penală, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Tribunalul Sălaj, Tribunalul Mehedinți, Tribunalul Gorj, Tribunalul Galați, Tribunalul Vrancea, Tribunalul Buzău, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Reghin, Judecătoria Luduș și Judecătoria Odorheiu Secuiesc. Într-o a doua opinie, minoritară, s-a apreciat că acțiunea de „procurare“ cuprinsă în enumerarea prevăzută de art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, nu vizează ipoteza în care consumatorul final achiziționează sau obține produsele interzise de acest act normativ și că activitatea de procurare, ca modalitate alternativă a operațiunii cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, astfel cum această noțiune este definită prin art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, și incriminată la art. 16 din aceeași lege, se referă la procurare ca activitate legală de import, export ori intermediere de produse. Au transmis opinii în acest sens: Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Tulcea și Judecătoria Reșița. Într-o a treia opinie, singulară, exprimată de către Tribunalul București - Secția I penală, s-a arătat că se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Suceava, potrivit dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat asupra chestiunii de drept, având în vedere că, prin Decizia nr. 25/2015, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a pronunțat următoarea soluție: „Stabilește că subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, poate fi orice persoană fizică sau juridică.“ A transmis opinie în acest sens Tribunalul București - Secția I penală. ...