Decizia ÎCCJ nr. 53/2018 (HP)Punctul V

V. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 13. Curtea de Apel Cluj a reținut că, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, dacă în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. ... 14. S-a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, deoarece: – în speță, sesizarea în condițiile art. 519 din Codul de procedură civilă are loc în cadrul unui litigiu aflat pe rolul curții de apel, cauza făcând obiectul dosarului înregistrat cu nr. 2.496/84/2017/a1; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în ultimă instanță, potrivit art. 43 din Legea nr. 85/2014; ... – Curtea de Apel Cluj a fost legal învestită cu soluționarea apelului în condițiile art. 43 din Legea nr. 85/2014; ... – de lămurirea chestiunii de drept invocate pe calea sesizării depinde soluționarea pricinii pe fond, în contextul în care obiectul judecății îl reprezintă contestația la modalitatea de înscriere a creanței bugetare, menționate într-un titlu de creanță, în tabelul preliminar; ... – elementul de noutate este conferit de faptul că problema de drept dedusă judecății nu a mai făcut obiectul unei analize și al unei dezlegări jurisprudențiale consecvente, neputându-se vorbi despre cristalizarea unei practici judiciare în această privință; de altfel, din perspectiva expunerii elementului de noutate, instanța de sesizare apreciază că aceasta corespunde jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind menționată cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 3/2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 24 februarie 2017. S-a subliniat că elementul care presupune o dezlegare a instanței supreme vizează dreptul administratorului/lichidatorului judiciar de a verifica întinderea creanței bugetare constatate prin titluri executorii, respectiv care sunt limitele acestei verificări și dacă verificarea poate viza momentul nașterii creanței bugetare, pentru a stabili dacă este anterioară sau ulterioară deschiderii procedurii de insolventă a debitoarei, iar problema de drept este nouă și față de împrejurarea că prin Decizia nr. 11/2016 Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat cu privire la modalitatea de verificare a creanțelor bugetare constatate prin titlu executoriu, contestate în condițiile legii, și a determinat o restrângere a creanțelor supuse verificării, instanța nepronunțându-se, însă, dacă, întinderea creanței poate fi analizată, respectiv dacă poate fi verificat momentul la care creanța s-a născut; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acesteia prin decizii în casație sau prin recurs în interesul legii și nici pe calea unei alte hotărâri prealabile, așa cum rezultă din site-ul instanței supreme. ... ... ...