Decizia ÎCCJ nr. 53/2018 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 22. În opinia judecătorilor-sindici din cadrul Tribunalului Bacău, instanță arondată Curții de Apel Bacău, s-a apreciat că verificarea întinderii creanței bugetare din perspectiva momentului nașterii creanței, pentru a se aprecia dacă aceasta s-a născut anterior sau ulterior deschiderii procedurii, intră în sfera atribuțiilor de verificare a creanțelor de către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, o astfel de analiză nefiind specifică sau proprie acțiunilor în contencios administrativ în care se pune în discuție întinderea creanței bugetare. Procedând astfel, nu se încalcă prevederile art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, deoarece verificarea este esențială pentru a se stabili ce parte din creanța pretinsă se justifică a fi înscrisă în tabelul preliminar și ce parte în tabelul suplimentar sau dacă se justifică înscrierea în întregul său a creanței în tabelul preliminar ori în tabelul suplimentar. În urma consultării judecătorilor Secției a II-a civile de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Neamț s-a formulat o opinie conform căreia administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica întinderea unei creanțe bugetare constatate printr-un titlu executoriu în scopul stabilirii momentului nașterii acesteia. ... 23. Judecătorii din cadrul secției civile a Curții de Apel Brașov au susținut că este posibilă verificarea de către practicianul în insolvență a momentului nașterii creanței, respectiv dacă este anterioară sau posterioară momentului deschiderii procedurii, normele înscrise în art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 fiind clare. Tribunalul Covasna a arătat că, dacă o creanță bugetară este constatată printr-un titlu executoriu necontestat, administratorul judiciar nu poate verifica respectiva creanță sub aspectul existenței sau cuantumului ei, însă administratorul judiciar o poate verifica sub aspectul momentului nașterii, anterior sau ulterior deschiderii procedurii. Judecătorii Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Brașov au apreciat că administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica dacă creanța bugetară poate produce efecte, respectiv titlul a fost comunicat debitorului conform art. 45 din Legea nr. 92/2003, precum și data de la care creanța bugetară s-a născut pentru a dispune înscrierea în tabel în cazul unei creanțe anterioare sau de a face aplicarea art. 64 alin. (6) Legea nr. 85/2006, în cazul unei creanțe ulterioare, atașând practică judiciară. ... 24. Tribunalul Bistrița-Năsăud din cadrul Curții de Apel Cluj a transmis că, în urma consultării colectivului de judecători, aceștia și-au exprimat aceeași opinie cu cea a instanței de trimitere, apreciind că practicianul în insolvență poate analiza întinderea creanței constatate printr-un titlu de creanță contestat în condițiile și procedura impusă de legiuitor, analizând dacă respectiva creanță include creanțe bugetare născute anterior momentului deschiderii procedurii de insolvență sau ulterior acestuia, această activitate nefiind suprapusă controlului pe care instanța de judecată, în procedura contenciosului fiscal, o realizează, chiar dacă în final se ajunge ca întinderea creanței bugetare înscrisă într-un titlu de creanță contestat să fie modificată. În opinia judecătorilor Tribunalului Specializat Cluj, în raport cu prevederile art. 58 alin. (1) lit. k) și art. 64 lit. f) din Legea nr. 85/2014, administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, iar verificarea poate viza momentul nașterii creanței bugetare pentru a stabili dacă sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolvență. În ceea ce privește Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, opinia majoritară împărtășită este în sensul că aspectul privind data nașterii creanței se impune a fi stabilit de către judecătorul-sindic, neexistând vreun impediment în acest sens. O astfel de verificare nu are implicații asupra fondului raporturilor juridice fiscale născute între debitoare și organul fiscal și nu se suprapune peste atribuțiile exclusive ale instanței de contencios administrativ. Opinia este reflectată în Decizia civilă nr. 262/2017, pronunțată la data de 16 noiembrie 2017, în Dosarul nr. 4.387/84/2012/a9, cauză în care erau aplicabile prevederile Legii nr. 85/2006, anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 76/2012, însă se apreciază că principiile și regulile aplicabile erau aceleași și sub imperiul acestei forme a legii. ... 25. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a învederat că, în urma verificărilor efectuate, practica judiciară este în sensul recunoașterii dreptului administratorului judiciar/lichidatorului judiciar de a verifica momentul nașterii obligațiilor bugetare constatate prin titluri de creanță, pentru a stabili dacă creanțele afirmate sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, în raport cu acest moment urmând a fi verificată respectarea termenului de depunere a declarației de creanță. S-a considerat că nu a fost încălcată Decizia nr. 11/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014, cât timp creanțele nu au fost înlăturate ca urmare a verificării pe fond, ci ca fiind tardiv declarate, fiind apreciate drept creanțe născute anterior deschiderii procedurii insolvenței pentru care declarația de creanță trebuia depusă în termenul stabilit de judecătorul-sindic prin hotărârea de deschidere a procedurii, anexându-se hotărârile judecătorești identificate. Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă a reamintit în punctul său de vedere cele statuate prin Decizia nr. 11/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea 85/2014, potrivit cărora administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuția de a verifica pe fond creanțele bugetare constatate prin titluri executorii contestate în termen legal în fața instanței specializate, deoarece analiza pe care o realizează practicianul în insolvență este una formală. Cu privire la verificarea momentului nașterii creanțelor bugetare pentru a se stabili dacă acestea sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolvență a debitoarei s-a apreciat că în cadrul atribuțiilor prevăzute de art. 58 alin. (1) lit. k) , respectiv art. 64 lit. f) din Legea nr. 85/2014, practicianul în insolvență este chemat să analizeze, să verifice și să se pronunțe dacă în cauză este vorba despre creanțe bugetare născute anterior sau ulterior deschiderii procedurii de insolvență, fiind relevante în acest sens dispozițiile art. 5 pct. 69 și 70, art. 146 alin. (3) și art. 147 alin. (3) din Legea nr. 85/2014. ... 26. Opinia majoritară a judecătorilor Secției a II-a civile din cadrul Curții de Apel Craiova este în sensul că verificarea vizează momentul nașterii creanței bugetare pentru a stabili dacă este anterioară sau ulterioară deschiderii procedurii. În cadrul verificării efectuate de practicianul în insolvență, stabilirea momentului nașterii creanței este de esența verificării, având în vedere că, potrivit definițiilor date de art. 5 pct. 69 și 70 din Legea nr. 85/2014 tabelului preliminar de creanțe și tabelului suplimentar, în aceste tabele se trec creanțele născute înainte de data deschiderii procedurii, respectiv creanțele născute după data deschiderii procedurii generale, cu mențiunea că în cazul deschiderii procedurii simplificate - situație în care se întocmește doar tabelul preliminar - acesta va cuprinde și creanțele născute între data deschiderii procedurii și momentul intrării în faliment. Stabilirea momentului nașterii creanței este esențială și pentru analizarea de către practicianul în insolvență a cererilor de plată formulate de creditorul bugetar potrivit art. 75 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 pentru achitarea creanțelor curente născute în cursul procedurii în baza documentelor din care rezultă [art. 102 alin. (6) ]. În fapt nu este vorba de o verificare propriu-zisă a titlului de creanță (verificare care nu este permisă practicianului în insolvență), în condițiile în care data nașterii creanței rezultă din titlul de creanță bugetară și documentele justificative ale creanței. Asupra problemei puse în discuție, opinia judecătorilor din cadrul Secției a II-a civile a Tribunalului Gorj este în sensul că practicianul în insolvență poate analiza întinderea creanței constatată printr-un titlu de creanță contestat, analizând dacă respectiva creanță include creanțe bugetare născute anterior momentului deschiderii procedurii de insolvență sau ulterior acestuia. Punctele de vedere exprimate de Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au fost diferite, după cum urmează: a) într-o asemenea situație administratorul/lichidatorul judiciar nu are dreptul de a verifica creanțele bugetare constatate prin titluri executorii necontestate, aspect ce rezultă din reglementarea art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014; ... b) administratorul/lichidatorul judiciar poate stabili, analizând titlul executoriu, dacă parte din creanțe sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii și ca urmare va trece în tabelul preliminar doar creanțele anterioare deschiderii procedurii așa cum rezultă în mod expres din art. 5 pct. 69 din Legea nr. 85/2014 (tabelul preliminar cuprinde doar creanțe născute înainte de data deschiderii procedurii). Creanțele constatate în titluri executorii și care sunt ulterioare deschiderii procedurii vor fi valorificate fie conform art. 75 alin. (3) teza a II-a (cerere de plată), fie conform art. 5 pct. 77 din Legea nr. 85/2014, prin trecerea în tabelul suplimentar (tabelul suplimentar cuprinde doar creanțe născute după data deschiderii procedurii). ... Pe de altă parte, contestarea titlului de creanță pe calea specială a contenciosului administrativ nu prezintă relevanță față de problema mai sus arătată, întrucât obiectul acestui control judiciar îl constituie legalitatea/nelegalitatea actului și nu stabilirea caracterului de creanțe anterioare/ulterioare deschiderii procedurii. ... 27. Opinia judecătorilor din cadrul Secției a II-a civile a Curții de Apel Galați este aceea că procedura de verificare este prevăzută de art. 106 din Legea nr. 85/2014, potrivit căruia are loc o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe. Stabilirea momentului nașterii creanței bugetare nu reprezintă un element al verificării creanței în sensul art. 106 din Legea nr. 85/2014, deci nu poate fi o limită a acestei verificări. Punctul de vedere al magistraților din cadrul Secției a II-a civile a Tribunalului Galați redă cu exactitate opinia Curții de Apel Cluj ca instanță de trimitere, fiind, deci, în acord cu aceasta. Punctul de vedere al judecătorilor Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Vrancea este în sensul că, potrivit art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, legiuitorul a înțeles să excludă practicianul în insolvență din procedura de verificare pe fond a creanțelor stabilite prin titluri executorii, rațiunea unei astfel de excluderi fiind justificată de existența procedurii de contestare reglementată de art. 205-208 din Codul de procedură fiscală. Cu toate acestea, s-a apreciat că, în cadrul procedurii reglementate de art. 205-208 din Codul de procedură fiscală, instanța de contencios fiscal va putea analiza legalitatea actelor administrativ fiscale supuse analizei, însă nu va putea analiza dacă creanțele cuprinse în acest titlu de creanță sunt născute anterior sau ulterior momentului deschiderii procedurii insolvenței, întrucât ar excede controlului de legalitate din procedura contenciosului fiscal. Prin urmare, practicianul în insolvență poate analiza întinderea creanței constatată printr-un titlu de creanță contestat în condițiile și procedura impusă de legiuitor, analizând dacă respectiva creanță include creanțe născute anterior sau ulterior momentului deschiderii procedurii insolvenței, verificare care va fi formală, în condițiile specifice procedurii insolvenței. În cadrul instanțelor din circumscripția Curții de Apel Galați nu au fost identificate hotărâri care să aibă ca obiect limitele verificării făcute de administratorul/lichidatorul judiciar cu privire la creanțele bugetare constatate prin titluri executorii. ... 28. Înaintând jurisprudență, opinia judecătorilor specializați în materie de la instanțele din circumscripția Curții de Apel Suceava asupra problemei de drept supuse analizei este în sensul că administratorul judiciar/lichidatorul poate verifica doar momentul nașterii creanțe bugetare constatate prin titluri executorii, pentru a stabili dacă sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolvență a debitoarei. ... 29. Punctul de vedere exprimat la nivelul Curții de Apel București - Secția a V-a și a VI-a civilă a fost în sensul că prin Decizia nr. 11/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016, în interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuția de a verifica pe fond creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în fața instanței specializate. S-a reținut, în considerentele deciziei, în ceea ce privește controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorăsc creanțe bugetare, pentru care se solicită înscrierea în tabelul de creanță, în ipoteza în care aceste titluri au fost contestate în fața instanței judecătorești în termenele speciale prevăzute de legea specială, că acest control revine exclusiv instanței specializate de control administrativ și fiscal, o atare verificare pe fond neputând fi făcută de practicianul în insolvență. În schimb, administratorul/lichidatorul judiciar este obligat, conform atribuțiilor sale legale, să verifice sub aspect formal creanța bugetară ce se solicită a se înscrie în tabelul de creanțe. Astfel, s-a reținut că administratorul/lichidatorul judiciar este obligat să analizeze aspecte ce țin de stingerea parțială sau totală a creanței ori intervenirea prescripției extinctive, precum și caracterul contestat al creanței și să menționeze acest aspect în ce privește creanța respectivă, conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014. Prin urmare, în ceea ce privește limitele atribuțiilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar în verificarea creanțelor bugetare constatate prin titluri executorii, potrivit art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat deja. În aplicarea dispozițiilor art. 5 pct. 69 și art. 70 din Legea nr. 85/2014, creanțele sunt înscrise în tabelul preliminar, respectiv în tabelul suplimentar în funcție de momentul nașterii lor - anterior sau ulterior deschiderii procedurii, astfel că verificarea momentului nașterii creanței este impusă chiar de aceste dispoziții legale. Totodată, potrivit art. 102 alin. (6) și (7) din Legea nr. 85/2014 analiza momentului nașterii creanțelor bugetare reprezintă o chestiune distinctă de verificarea creanței în accepțiunea art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014, astfel că poate fi efectuată de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. O astfel de analiză nu implică un control de legalitate al creanței bugetare ori verificarea sa în fond și nu afectează creanța bugetară, doar modalitatea sa de valorificare este diferită, în funcție de data nașterii creanței. În ceea ce privește punctele de vedere comunicate de către instanțele arondate Curții de Apel București s-a constatat că practica judiciară este unitară, instanțele apreciind că, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, nu sunt supuse verificării de către administratorul/ lichidatorul judiciar creanțele constatate prin hotărâri judecătorești executorii, prin hotărâri arbitrale executorii și creanțele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale, cu excepția cazurilor în care se constată stingerea, în tot sau în parte, a creanței sau prescrierea dreptului de a cere executarea silită a acesteia. S-a susținut că administratorul/lichidatorul judiciar nu poate, pe fond, să analizeze creanța nici în situația în care aceasta a fost contestată, întrucât legiuitorul a prevăzut o cale specială de contestare, respectiv legea contenciosului administrativ, iar o interpretare contrară ar contraveni principiului constituțional privind unicitatea căilor de atac. În consecință, s-a reținut că administratorul/lichidatorul judiciar nu poate face verificări pe fond ale creanței bugetare, ci doar poate analiza creanța formal, respectiv dacă este plătită parțial sau total, dacă este prescrisă și dacă este contestată, cu menționarea acestui aspect, potrivit art. 58 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014. În cazul în care creanța bugetară a fost contestată în termenele legale prevăzute de Codul de procedură fiscală, în fața instanței de contencios fiscal, s-a reținut că această instanță va putea analiza doar elementele care țin de legalitatea actelor administrativ-fiscale supuse analizei, însă nu va putea analiza dacă creanțele cuprinse în acest titlu de creanță sunt născute anterior sau ulterior momentului deschiderii procedurii, întrucât o astfel de analiză excede controlului de legalitate din procedura contenciosului fiscal. S-a apreciat că, procedând la această analiză a întinderii creanței prin raportare la data deschiderii procedurii de insolvență, administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, nu nesocotește competența materială a unei instanțe de contencios fiscal și nu infirmă astfel acte emise în regim de putere publică, ci procedează la o verificare formală a acesteia, în condițiile specifice ale procedurii insolvenței. Totodată, în cadrul procedurii simplificate (spre deosebire de procedura generală), art. 146 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 stabilește că verificarea creanțelor implică și creanțele bugetare născute după data deschiderii procedurii sau, după caz, al căror cuantum a fost modificat față de tabelul definitiv de creanțe sau față de programul de plată din planul de reorganizare, ca urmare a plăților făcute după deschiderea procedurii. Instanța de contencios administrativ-fiscal nu poate analiza, pe calea contestației formulate potrivit dispozițiilor Codului de procedură fiscală, dacă creanța bugetară a luat naștere înainte de deschiderea procedurii insolvenței sau în timpul acesteia. De altfel, o analiză similară permisă de legea insolvenței este realizată de practicianul în insolvență în momentul în care verifică dacă creanța bugetară este prescrisă, de unde se conchide că verificarea momentului nașterii creanței reprezintă o analiză formală a creanței bugetare și nu o analiză de fond. În raport cu aceste considerente se apreciază că administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a analiza creanța bugetară, constatată prin titlu executoriu, sub aspectul momentului nașterii acesteia, respectiv înainte de deschiderea procedurii insolvenței sau în timpul acesteia, chiar în situația în care aceasta a fost contestată la instanța de contencios administrativ. ... 30. În cadrul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Oradea a fost identificată practică judiciară cu privire la chestiunea de drept în discuție, sens în care s-a anexat Decizia nr. 73 din 27.03.2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.046/83/2015/a2. Opinia judecătorilor secției este în sensul că administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a analiza creanța bugetară formal, putând face verificări privind momentul nașterii creanței pentru a se stabili caracterul anterior sau ulterior deschiderii procedurii insolvenței. ... 31. Opinia instanțelor judecătorești din circumscripția teritorială a Curții de Apel Pitești este unanimă în sensul că administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creanțele bugetare constatate prin titluri executorii și că verificarea poate viza momentul nașterii creanței bugetare pentru a stabili dacă sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolvență a debitoarei, înaintându-se hotărâri judecătorești. ... 32. Punctele de vedere ale magistraților din cadrul Curții de Apel Timișoara cu privire la aspectele invocate sunt în sensul că administratorul judiciar/lichidatorul nu are dreptul să verifice creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, însă poate face aprecieri cu privire la momentul nașterii creanței bugetare, respectiv dacă este anterioară sau ulterioară deschiderii procedurii, în vederea înscrierii ei în tabelul preliminar, respectiv în tabelul suplimentar de creanțe, așa cum s-a stabilit, de altfel, și prin Decizia nr. 11/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie la care a făcut referire și Tribunalul Caraș-Severin. La Tribunalul Arad - Secția a II-a civilă, raportat la Decizia nr. 11/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, opinia majoritară este cea potrivit căreia controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorăsc creanțe bugetare, pentru care se solicită înscrierea în tabelul de creanță, în ipoteza în care aceste titluri au fost contestate în fața instanței judecătorești în termenele speciale prevăzute de legea specială, revine exclusiv instanței specializate de control administrativ și fiscal, o atare verificare pe fond neputând fi făcută de practicianul în insolvență, limitele verificării efectuate de către acesta reducându-se la aspectele de ordin formal. ... 33. Opinia unanimă a judecătorilor instanțelor din raza de activitate a Curții de Apel Târgu Mureș este în sensul că, în ceea ce privește Legea nr. 85/2014, dispozițiile art. 105 alin. (2) sunt clare în sensul în care, câtă vreme nu au fost contestate în termenele prevăzute de legislația specială, titlurile executorii ce constată creanțe bugetare nu vor mai fi supuse procedurii de verificare reglementate de dispozițiile art. 106, care presupune o cercetare amănunțită în vederea stabilirii legitimității și a valorii exacte a creanței, aceste elemente fiind clarificate și cuprinse deja într-un înscris căruia legislația specială îi recunoaște caracterul de titlu executoriu. În privința momentului nașterii creanței bugetare în vederea stabilirii dacă aceasta este anterioară sau ulterioară deschiderii procedurii, art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 reglementează condițiile în care legiuitorul a înțeles să permită organelor de inspecție fiscală să formuleze cereri de admitere pentru creanțele anterioare deschiderii procedurii, care se realizează în anumite termene procedurale; dacă acestea nu sunt respectate, organele fiscale nu mai pot depune cereri de admitere pentru creanțe anterioare oricând în cursul procedurii pentru că ele devin tardive, iar acest aspect este firesc să fie supus analizei administratorului sau lichidatorului judiciar, iar răspunsul acestuia să fie supus cenzurii judecătorului-sindic. Verificarea naturii creanței (anterioară sau ulterioară) și implicit a respectării termenului de depunere a cererii de admitere a creanței nu sunt elemente care fac parte din verificarea cerințelor de fond ale creanței, conform art. 105 din Legea nr. 85/2014, ci, mai degrabă, elemente extrinseci, procedurale ale cererii de admitere înseși. ... 34. Punctul de vedere exprimat de Curtea de Apel Alba Iulia este în sensul că, în contextul dispozițiilor art. 5 pct. 69 și 70, raportat la art. 110 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, administratorul judiciar poate verifica creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, chiar contestate în procedura administrativă, în vederea îndeplinirii obligației de întocmire a tabelului preliminar de creanțe, a celui suplimentar de creanțe sau a aprecierii creanței creditorului fiscal ca fiind o creanță curentă. ... 35. La nivelul Curții de Apel Iași, practica judiciară a Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în această materie este unitară, în sensul că art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 prevede că nu sunt supuse procedurii de verificare „creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale“. Înalta Curte de Casație si Justiție, în cuprinsul Deciziei nr. 11/2016, pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a stabilit că administratorul/lichidatorul judiciar nu poate să analizeze pe fond creanța, nici în situația în care aceasta a fost contestată, întrucât legiuitorul a prevăzut o cale specială de contestare, aceea prevăzută de legea contenciosului administrativ, iar o interpretare contrară ar contraveni principiului constituțional privind unicitatea căilor de atac. Rațiunea excluderii creanțelor bugetare de la procedura de verificare de către administratorul/lichidatorul judiciar rezultă din reglementarea expresă și obligatorie a acțiunii în contencios administrativ și fiscal, prin art. 126 alin. (6) din Constituția României, potrivit căruia controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar și, respectiv, a procedurii reglementate de art. 208 din Codul de procedură fiscală. Verificarea legalității unei creanțe fiscale cuprinse într-un titlu executoriu nu poate fi efectuată decât în condițiile reglementate de legislația specială, respectiv Codul de procedură fiscală, iar nu în cadrul procedurii insolvenței, supuse unei alte reglementări legale speciale. Tot Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că un control de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorăsc creanțe bugetare, pentru care se solicită înscrierea în tabelul de creanțe, în ipoteza în care aceste titluri au fost contestate în fața instanței judecătorești în termenele speciale prevăzute de legea specială, revine exclusiv instanței specializate de control administrativ si fiscal, o atare verificare pe fond neputând fi realizată de practicianul în insolvență. În schimb, administratorul/lichidatorul judiciar este obligat, conform atribuțiilor sale legale, să verifice sub aspect formal creanța bugetară ce se solicită a se înscrie în tabelul de creanțe, cum ar fi aspecte legate de stingerea parțială sau totală a creanței ori intervenirea prescripției extinctive, precum și caracterul contestat al creanței și să menționeze acest aspect în ce privește creanța respectivă, conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014. ... 36. Curtea de Apel Ploiești a arătat că la nivelul Tribunalului Prahova s-a apreciat că administratorul judiciar/lichidatorul nu poate verifica creanțele bugetare constatate prin titluri executorii necontestate, așa cum se prevede la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014. În ceea ce privește creanțele bugetare contestate, a fost identificată sentința civilă nr. 1.027 din 12 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.736/105/2016/a1, având ca obiect contestație împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit de administratorul judiciar, vizând înscrierea unei creanțe bugetare, în care judecătorul-sindic a reținut că, în condițiile în care creanța fiscală a fost contestată pe calea procedurii prevăzute de Codul de procedură fiscală, aceasta nu se mai bucură de prezumția certitudinii, lichidității și exigibilității dedusă din interpretarea art. 105 alin. (2) din Legea insolvenței, astfel că înscrierea ei se face provizoriu, sub condiția existenței unui litigiu. În același sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016, prin care s-a reținut că o creanță bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu contestat în condițiile legii speciale va fi supusă procedurii de verificare prevăzute de art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, dar această verificare este limitată, deoarece existența dreptului de creanță va fi stabilită în procedura contenciosului fiscal. Pe cale de consecință, o creanță bugetară contestată va fi înscrisă provizoriu, sub condiția existenței unui litigiu, din moment ce există posibilitatea anulării titlului de creanță fiscală. Cu alte cuvinte, spre deosebire de dispozițiile Codului de procedură fiscală, în materia insolvenței această contestare are drept consecință supunerea creanței procedurii de verificare de către administratorul judiciar și calificarea acesteia ca fiind o creanță provizorie sub condiție, a cărei existență depinde de menținerea sau nu printr-o hotărâre judecătorească definitivă a titlului de creanță devenit titlu executoriu deținut de contestatoare. Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a comunicat că la nivelul secției nu au fost identificate cauze care să ridice problemele sesizate, însă opinia majoritară este în sensul celei exprimate de instanța de trimitere, potrivit căreia practicianul în insolvență poate analiza întinderea creanței constatată printr-un titlu de creanță contestat în condițiile și procedura impusă de legiuitor, analizând dacă respectiva creanță include creanțe bugetare născute anterior momentului deschiderii procedurii de insolvență sau ulterior acestuia, întrucât această activitate nu este suprapusă controlului pe care instanța de judecată o realizează în procedura contenciosului fiscal, chiar dacă în final este posibil ca întinderea creanței bugetare, înscrisă într-un titlu de creanță contestat, să fie modificată. ... 37. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat prin Adresa nr. 861/C/1.133/III-5/2018 din 18 aprilie 2018 că în cadrul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu există practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii. ... ...