Decizia ÎCCJ nr. 3/2018 (RIL)Punctul V

V. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 7. Prin Adresa nr. 2.540/4.697/III-5/2017 din 30 ianuarie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat punctul de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării, potrivit căruia norma în discuție se interpretează în sensul că marja de eroare a cinemometrului poate fi aplicată și la momentul constatării contravenției ori la momentul soluționării plângerii contravenționale. ... 8. În susținerea punctului de vedere, Ministerul Public invocă, în principal, următoarele argumente: ... 9. Procedura stabilirii răspunderii contravenționale are o evidentă conotație penală, fiind aplicabil principiul potrivit căruia situațiile îndoielnice profită celui acuzat (in dubio pro reo). ... 10. De asemenea, demersul de stabilire a sferei de aplicare a dispozițiilor normative supuse interpretării trebuie să țină seama de metrologie, ca știință a măsurărilor, și de aplicațiile și principiile ei, inclusiv incertitudinea măsurărilor. ... 11. Prin transpunerea în știința dreptului a semnificațiilor noțiunilor din cadrul acestei științe se stabilește valoarea probatorie a măsurării invocate de agentul constatator, anume dacă, în scopul stabilirii răspunderii pentru contravențiile rutiere, al căror element material constă în depășirea limitelor legale de viteză, aceste măsurări au valoarea unor probe certe de vinovăție sau doar a unor probe cu valoare probabilă. ... 12. Din perspectiva noțiunilor și conceptelor metrologiei, valoarea reală, adevărată, a unei mărimi nu poate fi cunoscută, astfel încât, în scopuri practice, aceasta se stabilește pe baza valorii măsurate a mărimii; întrucât orice măsurare este însoțită de erori, pentru a fi completă, o declarație asupra rezultatului măsurării trebuie să includă și informația asupra incertitudinii de măsurare. ... 13. Este o realitate a fizicii imposibilitatea efectuării unor măsurători exacte ori a indicării aceleiași valori, în cazul unor măsurători repetate asupra aceluiași etalon, indiferent de precizia aparatului de măsură; tocmai din aceste motive, în vederea utilizării cinemometrelor în activitatea organelor de poliție, cu ocazia verificărilor metrologice, sunt admise variații ale rezultatelor măsurătorilor, care însă trebuie să se încadreze în limitele de eroare maximă tolerate. ... 14. Eliberarea unor aprobări de model și, apoi, a buletinelor de verificare metrologică periodică nu certifică faptul că respectivul cinemometru nu înregistrează nicio eroare, ci că eventualele sale erori, cu ocazia verificărilor periodice, s-au încadrat în limitele de eroare maximă tolerată ce se pot repeta și cu ocazia utilizării sale în trafic de către organele de poliție. ... 15. În aceste condiții, se naște posibilitatea ca viteza de deplasare a autovehiculului, măsurată cu un astfel de cinemometru care întrunește cerințele legale pentru a fi utilizat, să fie mai mare sau mai mică decât cea înregistrată. ... 16. Astfel, se naște o stare obiectivă de dubiu ce acționează în favoarea contravenientului. ... 17. Așadar, prezumției de veridicitate a rezultatului măsurării, efectuată în condiții de legalitate și corectitudine, trebuie să i se recunoască un caracter relativ, prin raportare la exigențele din procesul penal, în cadrul căruia standardul de probă trebuie să se plaseze dincolo de orice îndoială rezonabilă, iar îndoiala, în formarea convingerii organelor judiciare, se interpretează în favoarea persoanei acuzate. ... 18. Or, valoarea măsurată a vitezei este o valoare probabilă, în cadrul unui interval de valori determinate pe baza unei erori acceptate convențional, conform clasei de precizie a instrumentului de măsurare, existând, așadar, un dubiu asupra identității perfecte dintre valoarea măsurată, indicată de cinemometru, și valoarea adevărată cu care a circulat autovehiculul în trafic la momentul măsurării. ... 19. De aceea, proba vitezei obținute prin măsurarea acestei mărimi cu un cinemometru, ale cărui limite de eroare tolerată sunt cunoscute, nu este o probă cu valoare certă și deplină, ci una cu valoare de probabilitate, având un dubiu inclus. ... 20. Pe de altă parte, prin însăși natura lor, împrejurările săvârșirii acestor contravenții rutiere fac imposibilă administrarea unei alte probe cu aceeași valoare științifică în privința aceluiași fapt de probat (viteza autovehiculului la momentul măsurării), astfel încât, având în vedere necesitatea respectării prezumției de nevinovăție în procedura contravențională, dubiul profită celui acuzat de săvârșirea contravenției. ... 21. Prin urmare, se poate considera că probele administrate de agentul constatator nu fac dovada, dincolo de orice dubiu rezonabil care, în cazul de față, este un dubiu științific, asupra faptului că viteza măsurată de cinemometru coincide cu viteza adevărată a autovehiculului. ... ...