Decizia ÎCCJ nr. 29/2018 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 34. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată că sesizarea este inadmisibilă, după cum se va arăta în cele ce urmează. ... 35. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să analizeze dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt întrunite cerințele de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, față de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, ce constituie temeiul sesizării. ... 36. Prin aceste dispoziții legale sunt instituite o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 37. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet al Curții de Apel Pitești, învestit cu soluționarea unui apel declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal, în primă instanță, într-un litigiu în materie de asigurări sociale. ... 38. În conformitate cu prevederile art. 155 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010: (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă. (2) Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.“ ... 39. Pe acest temei, decizia instanței de apel ce urmează a fi pronunțată este definitivă, nefiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs, prin raportare și la dispozițiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 40. Astfel, Curtea de Apel Pitești este legal învestită cu soluționarea unui apel împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal într-o cauză în care se solicită obligarea casei județene de pensii să aplice indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, precum și să plătească diferențele de pensie pe ultimii trei ani de la data introducerii acțiunii, actualizate cu indicele de inflație. ... 41. Condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei pendinte în care se ridică este îndeplinită deoarece, prin raportare la obiectul cauzei, soluția pe fond depinde de interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010. ... 42. În ceea ce privește condiția noutății, instanța de trimitere a opinat că ar fi îndeplinită, deoarece asupra chestiunii de drept invocate Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat. ... 43. Trebuie subliniat însă că noutatea unei chestiuni de drept nu este subsumată condiției referitoare la statuarea anterioară a instanței supreme asupra chestiunii de drept. ... 44. În jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reliefat, în mod constant, caracterul distinct al condiției noutății față de condiția privind statuarea anterioară a instanței supreme asupra chestiunii de drept sau ca aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluționare. ... 45. Îndeplinirea condiției noutății chestiunii de drept trebuie raportată la scopul declanșării mecanismului de unificare a practicii judiciare, prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, ce rezidă în preîntâmpinarea apariției unei practici neunitare la nivelul instanțelor judecătorești (control a priori), spre deosebire de mecanismul pe care îl presupune recursul în interesul legii, acela de a înlătura o astfel de practică neunitară, deja existentă (control a posteriori). ... 46. Caracterul de noutate se pierde, iar cerința de admisibilitate nu este îndeplinită, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, în timp ce opiniile jurisprudențiale nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 47. Se constată că problema de drept supusă dezlegării a făcut obiectul a numeroase decizii pronunțate de curțile de apel, însă această jurisprudență este anterioară Deciziei nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiunii de drept. Analiza deciziilor înaintate de curțile de apel relevă faptul că a existat o jurisprudență care a cristalizat o opinie majoritară, potrivit căreia înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 constituie înscrierea inițială la pensie, și o opinie minoritară, conform căreia înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 nu constituie înscrierea inițială la pensie, în sensul dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 (a se vedea supra pct. VI). ... 48. A fost identificată o singură decizie, pronunțată ulterior datei de 4 decembrie 2017, la 8 februarie 2018, de un complet din cadrul Curții de Apel Pitești (instanța de trimitere), din considerentele căreia rezultă că, într-o cauză de același fel cu cea din litigiul pendinte, s-a dat deplină eficiență modului în care instanța supremă a tranșat chestiunea de drept prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017. ... 49. După publicarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 71 din 16 octombrie 2017, în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 4 decembrie 2017, când a devenit obligatorie dezlegarea dată chestiunii de drept pentru toate instanțele, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, nu există jurisprudență neunitară. ... 50. Se apreciază, așadar, că nu este îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept. ... 51. Nici condiția referitoare la nestatuarea asupra chestiunii de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție nu este îndeplinită. ... 52. Din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă că instanța de trimitere, referindu-se la incidența Deciziei nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reține că aceasta privește interpretarea art. 170 din Legea nr. 263/2010, în sensul stabilirii dacă indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a legii, dar numai pentru situația în care data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, iar nu și pentru situația în care înscrierea inițială la pensie derivă dintr-o decizie de pensionare pentru invaliditate. ... 53. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de trimitere, în argumentarea opiniei sale cu privire la chestiunea de drept analizată, recurge la o distincție pe care textul legal nu o conține, anume aceea că sintagma „înscriere inițială la pensie“ nu include și înscrierea la pensia de invaliditate. Regula de interpretare logică, exprimată prin adagiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, adică unde legea (norma juridică) nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, presupune ca generalitatea formulării unui text de lege să conducă la generalitatea aplicării lui. ... 54. În plus, observația instanței de trimitere face abstracție de interpretarea pe care o cuprinde dispozitivul Deciziei nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanței supreme, care nu limitează aplicarea normei legale doar pentru cazul în care înscrierea inițială la pensie derivă dintr-o decizie de pensionare anticipată, emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010. ... 55. Prin dispozitivul acestei decizii s-a stabilit că: „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii“. ... 56. Pentru a statua astfel, instanța supremă a reținut, la paragraful 49, în contextul verificării condiției privind caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată, că existența opiniilor divergente în materie, întemeiate pe argumente derivând din același text de lege, conferă chestiunii de drept un grad suficient de mare de dificultate „cu consecința aplicării sau nu a indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 și deciziilor de pensionare emise anterior intrării în vigoare a legii“. ... 57. Prin decizia menționată, cu privire la fondul sesizării, s-a constatat, cu titlu prealabil, că art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu a intrat în vigoare odată cu celelalte dispoziții ale legii, respectiv la 1.01.2011, ci a fost amânată la data de 1.01.2012, așa cum s-a prevăzut în cuprinsul art. 193 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... 58. Ulterior, termenul de intrare în vigoare a art. 170 din Legea nr. 263/2010 a fost prorogat din nou, la data de 1.01.2013, prin dispozițiile art. II art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, cu modificările ulterioare. ... 59. S-a constatat incidența în cauză și a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. I și II din Legea nr. 19/2000, având corespondent în art. 6 alin. (1) pct. I, II și IV din Legea nr. 263/2010; art. 92 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, dispoziții similare regăsindu-se în art. 114 alin. (1) din Legea nr. 263/2010; art. 52 din Legea nr. 19/2000, corespondent fiind art. 64 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum și dispozițiile similare prevăzute de art. 104 din Legea nr. 263/2010. ... 60. Interpretând sistematic și teleologic textele de lege menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de lege și că, la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. ... 61. Concluzionând, instanța supremă a reținut că recalcularea cuantumului pensiei anticipate, prin adiționarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată, nu conduce la nașterea unui alt drept inițial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta. ... 62. Această hotărâre prealabilă a avut ca situație premisă, în litigiul pendinte în care s-a dispus sesizarea instanței supreme cu dezlegarea chestiunii de drept, existența unei decizii de pensionare anticipate emise pe temeiul Legii nr. 19/2000, care se transformă în pensie pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 263/2010. Chestiunea de drept este identică și pentru situația în care are loc transformarea pensiei de invaliditate, stabilită în baza Legii nr. 19/2000, în pensie pentru limită de vârstă în condițiile legii noi. Aceasta, pentru că, și în cazul analizat, se invocă modul de interpretare și aplicare ale art. 170 din Legea nr. 263/2010, care, în ceea ce privește sintagma „înscriere inițială la pensie“, are o formulare generică, ceea ce înseamnă că se referă la prima înscriere la pensie în sistemul public de pensii, indiferent de natura pensiei acordate (invaliditate, anticipată ș.a.), și nu distinge cu privire la situația în care anumite categorii de pensii se transformă, în condițiile legii, în pensii pentru limită de vârstă. ... 63. Prin raportare la elementul temporal, identificat ca fiind data inițială a înscrierii la pensie (fără a fi menționat un anume tip de pensie), instanța supremă a statuat în mod clar, prin hotărârea prealabilă mai sus menționată, că indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii, fără a limita această statuare numai pentru situația existenței unei decizii de pensionare anticipată. ... 64. Prin interpretarea efectuată s-a statuat, cu valoare de principiu, asupra normei care a făcut obiectul chestiunii de drept în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare în cauzele în care se ridică problema incidenței prevederilor art. 170 din Legea nr. 263/2010. ... 65. De asemenea este nepertinent argumentul instanței de trimitere, desprins din considerentele Deciziei nr. 680 din 26 iunie 2012 pronunțate de Curtea Constituțională, potrivit căruia s-ar încălca principiul egalității, prin aceea că un element aleatoriu, cum este pierderea capacității de muncă, nu justifică un tratament diferit între persoane pentru care legea impune aceleași condiții de pensionare pentru limită de vârstă. ... 66. Prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea sintagmei „în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3“ din cuprinsul art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, stabilind că acordarea pensiei de invaliditate va fi realizată în funcție de stagiul de cotizare efectiv realizat de persoana asigurată. Ca urmare, prevederile legale constatate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 680 din 26 iunie 2012 nu au legătură cu dispozițiile legale cu caracter tranzitoriu care fac obiectul chestiunii de drept supuse analizei. ... 67. Sub aspectul respectării principiului egalității în fața legii, în legătură cu dispozițiile legale analizate, prezintă relevanță Decizia Curții Constituționale nr. 698 din 27 noiembrie 2014, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 95 alin. (1) , art. 102 alin. (2^1) și art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. ... 68. În considerentele acestei decizii Curtea Constituțională a reținut, în esență, în privința reglementării prevăzute de art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, referitoare la calculul punctajului mediu anual, a celei cuprinse în art. 170 din aceeași lege, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. ... 69. În paragraful 18 al Deciziei nr. 698 din 27 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a reliefat că indicele de corecție la care se referă art. 170 din Legea nr. 263/2010 avea ca scop corectarea diferențelor între cei pensionați înainte și după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. ... 70. Având în vedere problema de drept lămurită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, se consideră că nu se poate solicita, pe calea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, interpretarea aceleiași dispoziții legale ori de câte ori părțile din litigiul pendinte nu se află într-o situație juridică identică cu aceea care a condus la pronunțarea, deja, a unei hotărâri prealabile în rezolvarea aceleiași chestiuni de drept. ... 71. În consecință, nu se poate reține niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce privește modul de interpretare a art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci și pensiilor de invaliditate. ... 72. Revine instanței de trimitere sarcina aplicării concrete a legii, în funcție de circumstanțele proprii litigiului cu care este sesizată. ... 73. Având în vedere interpretarea dată de instanța supremă asupra acelorași dispoziții legale, printr-o hotărâre prealabilă anterioară, precum și absența unor elemente noi, care să prefigureze o nouă abordare a chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, se constată că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru declanșarea procedurii privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... ...