Decizia ÎCCJ nr. 26/2018 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 29. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Craiova, Oradea, Ploiești, Suceava și Târgu Mureș au comunicat că nu a fost identificată practică judiciară și nu au exprimat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept în discuție. ... 30. Punctul de vedere exprimat de judecătorii Secției civile a Curții de Apel Brașov este în sensul că, în litigiile având ca obiect acte emise de executorii judecătorești care nu mai profesează, Camera executorilor judecătorești nu are calitate procesuală, dat fiind că, în asemenea situații, nici Legea nr. 188/2000 și nici statutul profesiei nu conferă atribuții judiciare, în același sens opinând și Judecătoria Brașov și Judecătoria Rupea. ... 31. La nivelul Curții de Apel București, judecătorii din cadrul secțiilor a III-a și a IV-a civile ale Curții de Apel București, Tribunalului București, Tribunalului Ilfov, Tribunalului Giurgiu, Tribunalului Teleorman și judecătoriilor arondate acestor tribunale, Judecătoriei Fetești, Judecătoriei Urziceni, Judecătoriei Slobozia și parte a judecătorilor din cadrul Tribunalului Ialomița au considerat că, în privința problemei de drept semnalate, Camera executorilor judecătorești din care au făcut parte executorii judecătorești care nu mai profesează nu are calitate procesuală, aceasta fiind o formă de organizare a profesiei de executor judecătoresc, fără atribuții de executare silită. Au fost avute în vedere dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 potrivit cărora „Actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente“, iar potrivit art. 61 din același act normativ „Cei interesați sau vătămați prin actele de executare pot formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă“. Într-un litigiu având ca obiect o contestație la executare întemeiată în drept pe dispozițiile art. 712 din Codul de procedură civilă, instituția Camerei executorilor judecătorești nu are calitate procesuală pasivă, chiar în situația în care actul de executare ce face obiectul contestației la executare este emis de un executor judecătoresc care nu mai profesează. Ca argument în drept, au fost avute în vedere dispozițiile art. 645 din Codul de procedură civilă potrivit cărora părți, în procedura de executare silită, sunt creditorul și debitorul, iar, în situația concretă din speță, și adjudecatarul. Ca practică judiciară s-au înaintat Decizia civilă nr. 555R din 28.02.2012 a Tribunalului București - Secția a III a civilă, precum și deciziile nr. 185R din 24.01.2013 și nr. 137R din 3.02.2016 ale Tribunalului București - Secția a III-a civilă, acestea din urmă hotărâri nefiind relevante pe aspectul chestiunii de drept semnalate. În cadrul Tribunalului Ialomița o parte a judecătorilor au susținut calitatea procesuală a Camerei executorilor judecătorești din care au făcut parte executorii judecătorești care nu mai profesează deoarece, potrivit art. 27 din Legea nr. 188/2000, președintele Colegiului director reprezintă Camera executorilor judecătorești în raporturile acesteia cu terții. În consecință, în situația încetării activității unui executor judecătoresc, Camera executorilor judecătorești ar trebui să figureze în proces, până la soluționarea definitivă a acelei cauze. ... 32. Curtea de Apel Cluj a comunicat că opinia judecătorilor Secției civile din cadrul Judecătoriei Bistrița este în sensul că atât în contestațiile la executare, cât și în plângerile împotriva refuzului executorului judecătoresc formulate potrivit art. 53 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, calitate procesuală au doar părțile implicate în raportul execuțional: creditorul și debitorul, pe cale de excepție terțul poprit, dar nu și organul de executare silită, cu atât mai mult forma juridică în care acesta își desfășoară activitatea, în speță Biroul Executorului Judecătoresc. În susținerea acestei teze au fost invocate dispozițiile Legii nr. 188/2000, legea specială, în care, potrivit art. 53 alin. (3) , se prevede că judecata plângerii se realizează cu citarea părților (părți în faza executării fiind debitorul și creditorul). Mai mult, alin. (5) al aceluiași articol stabilește obligația executorului de a se supune hotărârii judecătorești prin care se soluționează plângerea, text de lege care ar fi inutil dacă executorul (sau biroul executorului) ar fi parte în cauză. În ceea ce privește biroul executorului judecătoresc, ca formă de organizare, nu poate figura ca parte în proces, neavând capacitate procesuală, întrucât executorul judecătoresc este cel învestit cu exercițiul unor atribuții care i-au fost conferite prin Legea nr. 188/2000, iar Biroul executorului ca formă de organizare nu are personalitate juridică, potrivit art. 41 și 45 din Statutul Executorului Judecătoresc, patrimoniul biroului executorului judecătoresc având regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei executorului judecătoresc. Conform art. 27 din Legea nr. 188/2000 Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești are, printre atribuțiile sale, și pe cea de rezolvare a plângerilor părților împotriva executorilor judecătorești și executorilor judecătorești stagiari, luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoștință Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În acest context, este vorba despre plângeri care țin de răspunderea profesională a executorilor, și nu de plângeri care se formulează împotriva actelor emise de executorii judecătorești care profesează sau nu, caz în care colegiul director soluționează acest gen de plângeri formulate de terți, nefiind vorba de plângeri formulate de terți împotriva actelor emise de executorii judecătorești într-un anume dosar execuțional. Se apreciază că în situația încetării activității executorului judecătoresc, Camera executorilor judecătorești din care a făcut parte executorul nu poate avea calitate procesuală și nu poate figura în nume propriu în acest gen de litigii. În caz de suspendare sau excludere din profesie ștampila, legitimația, registrele și lucrările executorului judecătoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de semnătură, la Camera executorilor judecătorești în a cărei rază teritorială este situat biroul acestuia, iar Camera executorilor judecătorești are obligația de a asigura continuarea lucrărilor neexecutate, potrivit art. 51 din Legea nr. 188/2000, caz în care s-ar putea pune problema calității procesuale a Camerei în anumite litigii, doar că în această situație nu mai poate fi vorba de acte emise de executorul judecătoresc care nu mai profesează, ci de lucrări continuate și întocmite de un executor judecătoresc desemnat de colegiul director al Camerei executorilor judecătorești. La nivelul judecătoriilor Baia Mare și Zalău se consideră că executorul judecătoresc care profesează nu are calitate procesuală în litigiile având ca obiect acte emise de către acesta, în consecință, atunci când nu mai profesează, nici Camera executorilor judecătorești. ... 33. Curtea de Apel Constanța a învederat că, raportat la prevederile Legii nr. 188/2000, Camera executorilor judecătorești nu are atribuții în acest sens, admițându-se excepția lipsei calității procesual pasive a acesteia. Ca jurisprudență relevantă s-a anexat Sentința civilă nr. 13 din 6.01.2016 a Judecătoriei Constanța, Secția civilă, și Sentința civilă nr. 10.054 din 21.09.2015 a Judecătoriei Constanța, Secția civilă. ... 34. Judecătorii Secției I civile ai Curții de Apel Galați și Tribunalului Galați au opinat că, în litigiile având ca obiect acte întocmite de executorii judecătorești care nu mai profesează, Camera executorilor judecătorești nu are calitate procesuală pasivă. Câtă vreme executorul judecătoresc nu este parte în procedura executării silite, cu atât mai puțin Camera executorilor judecătorești nu poate avea această calitate, în nume propriu, câtă vreme din analiza prevederilor art. 28 din Legea nr. 188/2000 rezultă că nici Camera executorilor judecătorești nu are atribuții în faza de executare silită. ... 35. Opinia judecătorilor din raza teritorială a Curții de Apel Iași, înaintându-se în argumentarea acestei opinii Decizia civilă nr. 469/A din 21. 05.2014 a Tribunalului Vaslui, Secția civilă, este în sensul reținerii lipsei calității procesuale a Camerei executorilor judecătorești în acord cu dispozițiile art. 28 din Legea nr. 188/2000, în litigiile având ca obiect acte emise de executorii judecătorești care nu mai profesează. În argumentarea acestei opinii, s-a apreciat că anularea actului de adjudecare trebuie să i se opună adjudecatarului, dacă acțiunea a fost promovată de debitor, și nu de executorul judecătoresc. ... 36. Opinia exprimată de judecătorii din cadrul instanțelor judecătorești din circumscripția Curții de Apel Pitești a fost în sensul că legea nu conferă calitate procesuală Camerei executorilor judecătorești, în nume propriu, în litigiile având ca obiect acte emise de executori judecătorești care nu mai profesează. ... 37. Curtea de Apel Timișoara a arătat că nicio altă instanță din raza acestei instanțe nu a identificat existența unor hotărâri cu o asemenea problematică juridică, cu excepția Tribunalului Caraș-Severin care a adresat sesizarea, iar, în absența unei jurisprudențe în materie, s-a apreciat că, în litigiile având ca obiect actele emise de foștii executori judecătorești, Camerele executorilor judecătorești nu pot figura în instanță, în nume propriu, această reprezentare legală nefiindu-le conferită nici prin Legea nr. 188/2000 (art. 28), nici prin Hotărârea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România nr. 19/2010 privind aprobarea Statutului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, cu modificările și completările ulterioare (art. 31). ... 38. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat prin Adresa nr. 3.130/C/5.361/III-5/2017 din 17 ianuarie 2018 că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat și nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii. ... ...