Decizia ÎCCJ nr. 76/2018 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 41. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, datele comunicate de instanțele naționale au relevat următoarele aspecte: ... 42. Curțile de apel Târgu Mureș, Ploiești, Pitești, Iași, Alba Iulia au comunicat că nu au identificat practică judiciară, iar curțile de apel Cluj, Timișoara, Bacău, Brașov, Constanța, Galați nu au identificat practică judiciară, dar au transmis punctele de vedere teoretice ale colectivelor de judecători, după cum urmează: ... 43. Cu privire la prima întrebare, opinia teoretică majoritară este în sensul că legea aplicabilă litigiului civil este cea de la momentul sesizării instanței civile (Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Galați, Secția penală a Curții de Apel Brașov, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Galați, Tribunalul Covasna, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Roman, Judecătoria Tecuci). ... 44. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că, cu toate că dreptul persoanei la repararea pagubei suferite în caz de eroare judiciară se naște în momentul achitării în urma revizuirii hotărârii penale de condamnare, izvorul acestui drept îl constituie dispozițiile din Codul de procedură penală (actualmente art. 538 din Codul de procedură penală) care reglementează condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o persoană achitată în procedura revizuirii să beneficieze de repararea pagubei suferite. Or, dispozițiile procedurale penale sunt de imediată aplicare. Acestea nu retroactivează decât în situația în care legiuitorul ar fi menționat expres acest lucru în Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările ulterioare (Legea nr. 255/2013), ceea ce nu s-a întâmplat. Așadar, luând în considerare dispozițiile art. 3 din Legea nr. 255/2013, nu ar putea fi aplicabile dispozițiile vechiului Cod de procedură penală cauzelor cu care instanțele au fost sesizate după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală. ... 45. Într-o opinie minoritară s-a apreciat că legea aplicabilă este legea civilă de la momentul hotărârii definitive de condamnare (Tribunalul Tulcea, Judecătoria Galați). ... 46. Judecătorii Secției civile a Curții de Apel Brașov au arătat că acțiunea în repararea pagubei produse prin erori judiciare este una complexă, dat fiind că judecata este supusă regulilor procesual civile, iar condițiile de exercitare sunt prevăzute de Codul de procedură penală. Drept urmare, văzând prevederile art. 3 din Legea nr. 255/2013, înseamnă că speței îi sunt aplicabile dispozițiile art. 538 din Codul de procedură penală, dacă hotărârea definitivă de achitare a survenit ulterior intrării în vigoare a codului (ceea ce nu rezultă din încheierea de sesizare), dat fiind că și dreptul la acțiunea civilă în despăgubiri s-a născut de la data rămânerii definitive a sentinței de achitare. În același sens este și opinia Tribunalului Brașov. ... 47. Cu privire la cea de-a doua întrebare, în opinia teoretică majoritară, hotărârea pronunțată în revizuire constituie „fapt nou sau recent descoperit“ în înțelesul autonom al art. 538 din Codul de procedură penală (Curtea de Apel Galați, Secția civilă a Curții de Apel Brașov, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Covasna, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Galați, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Roman). ... 48. Judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara apreciază că instanța trebuie să verifice dacă hotărârea prin care s-a constatat săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă este urmare a unui „fapt nou sau recent descoperit“. ... 49. La nivelul Secției penale a Curții de Apel Brașov s-au conturat două opinii asupra acestui aspect. Într-o opinie, majoritară, o hotărâre de condamnare a unei persoane pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă constituie „un fapt nou sau recent descoperit“ doar dacă pe baza ei a fost admisă cererea de revizuire a hotărârii penale de condamnare și s-a dispus achitarea celui inițial condamnat. Într-o altă opinie, minoritară, pornind și de la unele interpretări doctrinare, s-a arătat că în noțiunea „fapt nou sau recent descoperit“ trebuie inclusă și o hotărâre prin care s-a constatat comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă. ... 50. Cât privește ultima întrebare, într-o opinie, s-a apreciat că instanța civilă nu poate aplica, de plano, hotărârea penală din revizuire, ci trebuie să verifice dacă achitarea este urmarea reaprecierii probatoriului, ceea ce ar exclude răspunderea statului sau este urmarea faptului nou și recent descoperit, ceea ce ar atrage o astfel de răspundere (Curtea de Apel Galați, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Covasna, Tribunalul Galați, Judecătoria Piatra-Neamț). ... 51. În sensul că instanța civilă nu ar trebui să facă astfel de verificări, ci să aplice de plano hotărârea au opinat Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Roman, Judecătoria Galați. ... 52. Curtea de Apel București a identificat practică judiciară și a comunicat că punctul de vedere majoritar la nivelul Secției a II-a penale și al Secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie ale acestei curți de apel, precum și la tribunalele București, Ialomița și Teleorman este că legea aplicabilă este cea în vigoare la data sesizării instanței civile. ... 53. Simpla constatare a săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă nu constituie, prin sine, un „fapt nou sau recent descoperit“ în sensul art. 538 alin. (1) din Codul de procedură penală, revenind instanței penale, odată cu rejudecarea cauzei, obligația de a stabili dacă este îndeplinită sau nu această condiție. ... 54. Instanța civilă nu are o asemenea posibilitate, îndeplinirea condiției privind existența unui fapt nou sau recent descoperit care dovedește că s-a produs o eroare judiciară fiind verificată de instanța penală, în rejudecare; în ipoteza în care instanța penală a omis să aprecieze asupra acestui aspect, persoana interesată are deschisă calea unei contestații la executare adresate tot unei instanțe penale. ... 55. O altă opinie a fost exprimată la nivelul Tribunalului Ilfov și Secției a IV-a civile a Curții de Apel București, în sensul că legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei în caz de eroare judiciară este cea în vigoare la momentul achitării în urma revizuirii hotărârii penale de condamnare. ... 56. În situația în care s-ar stabili că legea aplicabilă este cea de la momentul sesizării instanței civile, dispozițiile art. 538 alin. (1) din Codul de procedură penală trebuie interpretate în sensul că o hotărâre prin care s-a constatat săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă constituie „fapt nou sau recent descoperit“. ... 57. Instanța învestită cu soluționarea cererii pentru repararea pagubei în caz de reparare eroare judiciară trebuie să valorifice hotărârea prin care s-a constatat săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de plano. ... 58. La nivelul Curții de Apel Craiova s-a identificat practică judiciară în sensul că legea aplicabilă este cea în vigoare la data sesizării instanței civile. Cu privire la celelalte aspecte din sesizare nu s-a identificat jurisprudență. ... 59. Curtea de Apel Oradea a comunicat că a identificat o sentință, rămasă definitivă, prin care s-a reținut că legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei în caz de eroare judiciară este cea în vigoare la momentul rămânerii definitive a hotărârii de achitare. ... 60. Curtea de Apel Suceava a înaintat o sentință, nedefinitivă, prin care s-a aplicat legea în vigoare la momentul sesizării instanței civile și s-a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 538 din Codul de procedură penală pentru obținerea despăgubirii, dat fiind că soluția de achitare a reclamantului nu s-a datorat constatării unor fapte noi sau recent descoperite, fiind rezultatul readministrării și reevaluării acelorași probe. ... 61. Prin Adresa din data de 19 septembrie 2018, Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat că din verificările efectuate nu a rezultat că există jurisprudență relevantă. ... 62. Prin Adresa din 21 septembrie 2018, Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat că în urma verificării jurisprudenței au fost identificate două decizii relevante, în ceea ce privește prima întrebare din sesizare, după cum urmează: – Decizia nr. 1.677 din 26 octombrie 2017, pronunțată în complet de filtru, în Dosarul nr. 1.775/117/2015, prin care s-a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 504 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală din 1968, în raport cu momentul la care soluția de achitare a reclamantului a rămas definitivă; ... – Decizia nr. 2.329 din 12 iunie 2018 pronunțată în Dosarul nr. 21.262/3/2014, prin care s-a reținut că este aplicabilă legea de la data introducerii acțiunii. ... ... 63. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 1.882/C/2.603/III-5/2018 din 10 august 2018, a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări. ... ...