Decizia ÎCCJ nr. 84/2017 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 54. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... 55. Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“. ... 56. Legiuitorul a instituit astfel o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții ce se impun a fi întrunite în mod cumulativ: 1. existența unei cauze aflate în curs de judecată; 2. cauza să fie soluționată în ultimă instanță; 3. cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; 4. ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; 5. chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 57. Verificând admisibilitatea sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată îndeplinirea numai în parte a condițiilor prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, astfel: litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, curtea de apel învestită cu judecarea apelului urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, iar cauza ce face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestit să o soluționeze. ... 58. Celelalte două condiții - ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare - nu sunt îndeplinite. ... 59. Nu este îndeplinită condiția existenței unei chestiuni de drept reale, de care să depindă soluționarea pe fond a cauzei. ... 60. Procedura sesizării instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are o natură juridică sui generis, care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul procesului al cărui obiect îl constituie chestiunea de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei^15. ... 61. Pe calea mecanismului hotărârii prealabile se realizează o interpretare de principiu a unei norme de drept într-un context factual și juridic ce se impune a fi evocat cu fidelitate de titularul sesizării, pentru a exclude orice situație care ar putea să însemne: interpretarea dată situațiilor ipotetice, pur teoretice, rezolvarea problemelor particulare ivite în legătură cu soluționarea pe fond a cauzei, inclusiv apărări care s-au invocat în litigiul principal etc. ... 62. Noțiunea de „soluționare pe fond a cauzei“ trebuie înțeleasă în sensul dat de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în jurisprudența sa - s-a statuat astfel că obiectul sesizării l-ar putea constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procedural dacă prin consecințele pe care le produc, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecății.^16. De asemenea, „chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să fie specifică, urmărind interpretarea punctuală a unui text legal, fără a-i epuiza înțelesurile sau aplicațiile; întrebarea instanței trebuie să fie, deci, una calificată, iar nu generică și pur ipotetică“^17. ... 63. Analiza îndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei pendinte presupune a stabili dacă dispozițiile legale care fac obiectul sesizării au legătură cu cauza și sunt determinante în soluționarea acesteia. ... 64. În cazul analizat, titularul sesizării solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea și aplicarea art. 165 din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivității, reținut în considerentele deciziilor nr. 5/2010, nr. 19/2011 și nr. 19/2012, în situația în care veniturile realizate de salariat în perioada anterioară anului 2001 sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă. ... 65. Din cuprinsul încheierii de sesizare a Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale rezultă că, prin contestația dedusă judecății, s-a solicitat să se dispună anularea deciziei de pensie, respectiv obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie, ținând seama de veniturile realizate conform adeverințelor depuse la dosar (care atestă retribuția tarifară pentru timpul efectiv lucrat în regim normat de lucru, pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale) și care erau mai mari decât salariile de încadrare, deja valorificate la determinarea drepturilor de pensie ale reclamantului. ... 66. În apel, intimata a criticat hotărârea primei instanțe, în raport cu dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, susținând, în esență, că nu există temei legal pentru valorificarea la determinarea punctajului mediu anual a retribuției tarifare pentru timpul lucrat în regim normat de lucru, că această retribuție nu poate fi calificată drept formă de retribuire în acord și că, în mod eronat, instanța de fond a reținut că veniturile primite sub formă de acord global au intrat în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. ... 67. Prin urmare, titularul sesizării a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prealabilă cu privire la o chestiune de drept care, din perspectiva elementelor definitorii redate de chiar actul de sesizare - pretenția concretă a contestatorului (recalcularea pensiei în raport cu veniturile mai mari dovedite în cauză), temeiul juridic al acțiunii, criticile formulate în cuprinsul contestației, respectiv apelul subsecvent -, intră în categoria celor generice, pur teoretice, fără nicio legătură cu circumstanțele cauzei pendinte. ... 68. Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național, s-a impus o astfel de evaluare (verificarea circumstanțelor care generează sesizarea, cu relevanță așa cum am văzut asupra îndeplinirii condițiilor de admisibilitate ce ar putea declanșa mecanismul de interpretare). ... 69. Nici condiția noutății chestiunii de drept a cărei lămurire se solicită nu este îndeplinită. ... 70. S-a statuat^18 deja că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, cărora instanțele nu le-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 71. Titularul sesizării solicită interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, pe care le apreciază ca fiind noi, dispoziții care au succedat dispozițiilor art. 164 alin. (1) -(3) din Legea nr. 19/2000, cu particularitatea raportării lor la principiul contributivității (reținut în considerentele deciziilor nr. 5/2010, nr. 19/2011 și nr. 19/2012) și la o anumită situație de fapt, pe care a apreciat-o ca fiind specifică speței cu a cărei soluționare este învestit. ... 72. Din analiza comparativă a reglementărilor amintite se poate lesne observa că între acestea există o asemănare perfectă de conținut, dispozițiile legale supuse interpretării reprezentând o simplă reluare a unor texte legale anterioare. Împrejurarea că aceleași dispoziții legale sunt cuprinse într-o altă reglementare nu le conferă caracter de noutate. ... 73. Invocarea unor reglementări succesive similare și, corelativ, referirea explicită a titularului sesizării la existența deciziilor nr. 5/2010, nr. 19/2011 și nr. 19/2012, care au clarificat chestiuni de drept punctuale, în temeiul unor considerente juridice pertinente, conduc la concluzia unei învestiri nejustificate, având în vedere, pe de o parte, că problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări a mai fost analizată de instanța supremă, în interpretarea unui act normativ mai vechi, dar care cuprindea o reglementare similară, iar în cauză nu se poate reține caracterul real al elementului de circumstanțiere evidențiat de titularul sesizării (veniturile reclamate fiind, în mod evident, mai mari și nicidecum mai mici decât salariile de încadrare deja valorificate la determinarea drepturilor de pensie ale reclamantului); pe de altă parte, presupusa chestiune de drept trebuia să decurgă din interpretarea unei dispoziții legale, iar nu din aplicarea acesteia în condițiile particulare ale speței, operațiune ce rămâne în atribuțiile instanței învestite cu soluționarea cauzei^19; titularul nu a argumentat care ar fi premisele reale care ar legitima necesitatea unei noi/alte rezolvări de principiu a acelorași probleme ori de ce se justifică un reviriment al modului în care aceeași instanță a interpretat aceleași dispoziții legale. ... 74. Se impune, așadar, concluzia că problema de drept generată de aplicarea dispozițiilor legale invocate în sesizare nu este recentă, existând trei decizii ale instanței supreme, pronunțate în cadrul mecanismului recursului în interesul legii, menționate chiar de către instanța de trimitere, decizii prin care mai multe chestiuni de drept punctuale (ce se regăsesc, în esență, printre criticile formulate în apel) au fost dezlegate în interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale anterioare, cu conținut similar - deciziile nr. 5 din 20 septembrie 2010, nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 75. În esență, considerentele care au condus spre o astfel de interpretare au fost următoarele: ... 76. S-a statuat că, potrivit principiului contributivității, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite^20. ... 77. Tot astfel, s-a reținut că^21 acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menționat în mod expres, și în legea anterioară, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările ulterioare^22 (Legea nr. 3/1977), stipulându-se că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuția pentru asigurări sociale prevăzută de lege. ... 78. Apariția Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. ... 79. În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apărut Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare ce se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000. ... 80. Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie. ... 81. Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în procedura recursului în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865. ... 82. Ca atare, rațiunile care au stat la baza interpretării dispozițiilor art. 164 alin. (1) -(3) din Legea nr. 19/2000, prin deciziile instanței supreme evocate chiar de instanța de trimitere, se transpun egal în interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, care fac obiectul prezentei sesizări. ... 83. De altfel, instanța supremă a statuat^23, într-un context similar, că problema de drept care face obiectul sesizării nu are caracter de noutate, atât timp cât printr-o decizie pronunțată în aceeași procedură a hotărârii prealabile a fost explicat sensul interpretării unei dispoziții legale anterioare, ale cărei principii transcend intrării în vigoare a actelor normative a căror interpretare s-a solicitat prin sesizare. ... 84. În același timp, față de deciziile instanței supreme anterior evocate, obligatorii erga omnes, se constată că nu este îndeplinită nici condiția de admisibilitate care impune ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept sesizate. ... 85. În ce privește obligația judecătorilor de a se conforma jurisprudenței Secțiilor Unite ale instanței supreme, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că reunirea Secțiilor Unite ale unei jurisdicții are drept scop să confere autoritate deosebită celor mai importante decizii de principiu pe care această jurisdicție este chemată să le pronunțe; această autoritate particulară - fiind vorba de o curte supremă - se impune atât secțiilor acestei jurisdicții, cât și jurisdicțiilor inferioare, fără a se aduce atingere dreptului și sarcinii lor de a examina, în totală independență, cazurile concrete care le sunt supuse judecății^24. ... 86. Relevante sunt, de asemenea, jurisprudența și opiniile exprimate de curțile de apel din țară. S-a susținut că o astfel de chestiune de drept nu ar putea fi identificată, întrucât s-ar pune cu elocvență problema înrăutățirii situației contestatorului în cadrul propriei acțiuni (s-ar ajunge la situația diminuării drepturilor de pensie în cadrul contestației formulate de pensionar); una dintre opiniile exprimate este în sensul că nu se poate realiza o combinare a art. 165 din Legea nr. 263/2010 cu principiul contributivității, astfel încât instanța va trebui să analizeze situația tuturor veniturilor realizate pentru care rezultă că au fost plătite contribuții de asigurări sociale, urmând a dispune valorificarea acestora doar în situația în care s-ar ajunge la o pensie mai mare decât cea rezultată din decizia de pensie contestată. ... 87. Pe de altă parte, practica judiciară și punctele de vedere ale instanțelor din țară sunt unitare, fiind pronunțate în această materie, încă din anii 2010-2012, hotărâri judecătorești definitive care au adoptat, unanim, același gen de soluție; s-a opinat că dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 nu comportă probleme deosebite de interpretare, în condițiile existenței deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii, anterior menționate; s-a apreciat și că trebuie să se manifeste consecvență în aplicarea principiului contributivității, întrucât acest principiu se regăsește, identic ca formulare, și în Legea nr. 263/2010, dar și în Legea nr. 19/2000; una din opiniile exprimate este în sensul că principiul contributivității nu poate fi aplicat în abstract, ci în limitele legii și ale dovezilor din care trebuie să rezulte îndeplinirea condițiilor legii. ... 88. În plus, instanțele de judecată, indiferent de nivelul și competența lor, nu pot ignora jurisprudența instanței de contencios european, conform căreia drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale^25. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice.^26 ... 89. Într-un astfel de context jurisprudențial, instanța supremă a statuat în mod consecvent că nu numai atributul de noutate, ci și cel de dificultate se pierd pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, iar eventualele opinii jurisprudențiale izolate sau pur subiective nu ar putea constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile^27. ... 90. Pentru toate aceste considerente se poate concluziona că sesizarea Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale supune interpretării o problemă de drept care nu este nouă, nu comportă o reală dificultate, câtă vreme nu a apărut în ordinea juridică niciun element nou care să reconfigureze efectele deciziilor anterior amintite. ... 91. Chiar dacă nu este prevăzută ca o condiție de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, problema eficienței sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție raportată la rezolvarea litigiului în care a intervenit reclamă ca identificarea chestiunii de drept de către titularul sesizării să vizeze o chestiune juridică reală, care ridică probleme de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, ce necesită rezolvarea de principiu a chestiunii de drept în procedura hotărârii prealabile, și nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu^28. ... 92. În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că sesizarea de față nu este admisibilă, întrucât mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă poate fi uzitat doar ca urmare a întrunirii condițiilor restrictive de admisibilitate evocate, rolul său unificator putând fi exercitat numai în privința chestiunilor de drept noi, care se impun cu pregnanță a fi lămurite și care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme. ... ...