Decizia ÎCCJ nr. 57/2019 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 72. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... 73. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 74. Conform art. 520 alin. (1) și (2) din același normativ, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților, iar prin încheiere cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. ... 75. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: existența unei cauze aflate în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza în ultimă instanță; soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 76. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât instanța de trimitere este legal învestită cu soluționarea unei cereri de apel, într-un litigiu având natura juridică a asigurărilor sociale, ceea ce conferă competență exclusivă, în primă instanță, tribunalului, conform art. 153 și 154 din Legea nr. 263/2010, iar hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse numai apelului, conform art. 155 din Legea nr. 263/2010, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție realizându-se de un complet din cadrul Curții de Apel Constanța, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... 77. Pentru a se verifica îndeplinirea condiției de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei interpretare depinde soluționarea pe fond a cauzei pendinte, trebuie lămurite noțiunile de „baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare“ și „baza de calcul al contribuției de asigurări sociale“. ... 78. Astfel, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită este de a se stabili dacă, în scopul verificării condiției ca anumite venituri suplimentare să fi făcut parte din baza de calcul al pensiei, trebuie avută în vedere noțiunea de „baza de calcul al pensiei“ astfel cum era definită de dispozițiile art. 10 raportat la art. 21 din Legea nr. 3/1977, în forma inițială, respectiv în forma modificată prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992, după caz, raportat la cuprinsul anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sau verificarea trebuie să se raporteze la baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, conform legislației în vigoare în perioada realizării veniturilor salariale, astfel cum este atestată de emitentul adeverinței. ... 79. Sub acest aspect se constată că, potrivit dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, a căror interpretare se solicită, „(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991. (2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare“. ... 80. Cu alte cuvinte, pentru calculul pensiei, atunci când se valorifică o perioadă de activitate anterioară datei de 1 aprilie 2001, prin aplicarea art. 165 din Legea nr. 263/2010, trebuie analizată și stabilită baza de calcul al pensiei, conform legislației anterioare. ... 81. Anterior Legii nr. 3/1977, lege enunțată de către instanța de trimitere, erau aplicabile dispozițiile art. 5 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, republicată (Legea nr. 27/1966) în vigoare de la 1 ianuarie 1967 până la 30 iunie 1977, potrivit cărora „Pentru stabilirea cuantumului pensiei se iau în considerare, după felul pensiei, următoarele elemente: a) vechimea în muncă; b) salariul tarifar de încadrare; c) gradul de invaliditate și cauza care a provocat invaliditatea; d) condițiile de la locul de muncă“. ... 82. După abrogarea acestui act normativ, art. 10 din Legea nr. 3/1977, în forma inițială, prevedea că „Retribuția tarifară, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate“. ... 83. Aceste dispoziții au suferit modificări prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992, stabilindu-se că „Baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază și a următoarelor: sporul de vechime în muncă; sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de muncă; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii“. ... 84. Conform art. 127 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, „Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15“. ... 85. În cuprinsul anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt enunțate sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, cum ar fi sporul de vechime în muncă, sporuri, indemnizații și majorări ale retribuției tarifare prevăzute în Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 59-60 din 23 iulie 1980, sau alte sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale. ... 86. La punctul V al aceleiași anexe sunt enunțate sporurile cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992, respectiv „sporul de vechime în muncă; sporul pentru lucru în subteran, precum și pentru lucru pe platformele marine de foraj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de muncă; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă“. ... 87. În aceeași anexă nr. 15 la norme, sub titlul „Mențiune“ se specifică faptul că „Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; (...); formele de retribuire pentru „orele suplimentare“ realizate peste programul normal de lucru; (...); alte sporuri care nu au avut caracter permanent“. ... 88. Ca atare, în concepția legiuitorului, în noțiunea de bază de calcul a pensiilor conform legislației anterioare intră retribuția tarifară, respectiv salariul de bază (după adoptarea Legii nr. 49/1992) din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate și a câtorva sporuri, strict individualizate, plus sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii. ... 89. Contribuția pentru asigurările sociale de stat a fost instituită în sarcina angajatorilor inițial prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.161/1953 și ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative contribuția se aplica asupra câștigului brut realizat de salariați. ... 90. În acest sens, art. 1 din Decretul nr. 389/1972, în vigoare de la 1 ianuarie 1973 până la 31 martie 2001, când a fost abrogat și înlocuit prin Legea nr. 19/2000, statua că „Unitățile (...), care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, (...), indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă“. ... 91. Acesta a fost modificat de art. II pct. 1 din Legea nr. 49/1992, conform căruia „Pentru persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat, contribuția asigurărilor sociale de stat se stabilește diferențiat, astfel: 35% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa I de muncă; 30% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa a II-a de muncă; 25% asupra câștigului brut realizat de celelalte categorii de salariați; 15% asupra salariului brut primit, dar nu mai puțin decât salariul minim brut pe țară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, handicapaților și a copiilor“. ... 92. Din studierea textelor legale menționate anterior se poate observa că, deși baza de calcul la stabilirea pensiei se raporta la salariul tarifar de încadrare, salariul de bază sau retribuția tarifară de încadrare plus câteva sporuri strict individualizate și sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii, baza de calcul al contribuției de asigurări sociale era constituită din câștigul brut realizat de salariat. ... 93. Pe lângă achitarea contribuției de asigurări sociale de către angajatori, potrivit art. 70 din Legea nr. 27/1966, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1967, s-a instituit pentru angajați obligația plății unei contribuții în cuantum de 2% din salariul tarifar lunar de încadrare, pentru pensia suplimentară, care, conform normei în cauză, se baza pe „principiul mutualității între angajați“. Potrivit art. 71 alin. (1) din același act normativ, fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare urmau să se formeze din contribuția tuturor angajaților. ... 94. Cu alte cuvinte, conform legislației anterioare, atât angajatorul - pentru tot câștigul brut realizat de salariat, cât și angajatul - cu un procent din salariul tarifar de încadrare, contribuiau la sistemul de asigurări sociale de stat, aceasta fiind baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. ... 95. Obligația de plată a contribuției pentru pensia suplimentară s-a menținut în sarcina angajaților până la intrarea în vigoare, la data de 1 aprilie 2001, a Legii nr. 19/2000, când noțiunea de contributivitate a fost ridicată la rang de principiu, acesta fiind definit prin dispozițiile art. 2 lit. e) conform cărora: „fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite“. ... 96. Prin urmare, începând cu 1 aprilie 2001, pensia se stabilește prin utilizarea bazei de calcul al contribuției individuale la bugetul de pensii, fiind redefinită baza de calcul al pensiei, în sensul că aceasta este egală cu baza de calcul al contribuției individuale la bugetul asigurărilor sociale de stat. ... 97. Astfel, potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, „Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice“. ... 98. De asemenea art. 96 din Legea nr. 263/2010 stabilește că: „(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.“ ... 99. Ca atare, dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 se referă la baza de calcul al pensiei pentru activitatea desfășurată înainte de 1 aprilie 2001, ce nu trebuie în niciun caz confundată cu baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale stabilită pentru angajat de art. 70 din Legea nr. 27/1966, pentru angajator prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972 și, după anul 2001, de art. 78 din Legea nr. 19/2000 și art. 96 din Legea nr. 263/2010. ... 100. Pentru clarificarea acestei delimitări, legiuitorul a făcut trimitere în cadrul art. 165 din Legea nr. 263/2010 la baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv la ceea ce intra în calculul pensiei anterior acestei date. ... 101. Având în vedere distincția celor două noțiuni existente în cadrul sesizării cu care este învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, urmează a se verifica dacă problema de drept supusă dezlegării are sau nu o importanță hotărâtoare în dezlegarea celor două pricini. ... 102. Analizând actele și lucrările dosarelor cu a căror soluționare au fost învestite instanțele de trimitere, se constată că, în cadrul ambelor litigii, se invocă problema valorificării doar a veniturilor încasate anterior datei de 1 aprilie 2001, care au constituit baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare, astfel cum este definită de art. 165 din Legea nr. 263/2010 (care includea doar o parte dintre veniturile realizate), sau a valorificării și a altor venituri, care excedează celor expres menționate în textele ce corespund noțiunii de bază de calcul al pensiei, dar pentru care au fost reținute și virate toate contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajator, conform prevederilor legale în vigoare, și care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale (care includea toate veniturile realizate). ... 103. În atari condiții, se constată că este îndeplinită și condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzelor pendinte. ... 104. Trebuie menționat că, ulterior formulării de către Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a celor două sesizări conexate, a fost adoptată Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările ulterioare (Legea nr. 127/2019), aceasta fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, care la art. 13 lit. a) statuează: „Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: a) perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat contribuție de asigurări sociale.“ ... 105. Ca atare, legiuitorul a avut în vedere ca în noua modificare legislativă să fie consacrat pe deplin principiul contributivității, art. 152 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 stabilind că, „La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat“. ... 106. Cu toate acestea, publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei legi nu produce efecte imediate, întrucât, potrivit art. 182, aceasta urmează a intra în vigoare de la 1 septembrie 2021, cu excepția anumitor dispoziții care nu interesează speța de față, iar, conform art. 165 și art. 167 din Legea nr. 127/2019, litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul acestei legi, aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a acesteia, ca și cererile înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a legii, se soluționează conform normelor legale existente la data depunerii cererii. ... 107. În concluzie, dispozițiile Legii nr. 263/2010 se vor întinde în timp și ulterior anului 2021 în cazul unor litigii deja începute sau cereri deja înregistrate la casele de pensii anterior datei de 1 septembrie 2021, astfel încât rămâne de actualitate problema interpretării și aplicării de către instanțele judecătorești a dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010. ... 108. În ceea ce privește cerința ca problema supusă analizei să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare se reține că din verificările efectuate nu s-a constatat existența pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 109. Pentru considerentele ce vor urma, se constată însă că problema de drept nu este nouă, ea făcând obiectul unei practici judiciare constante, dar și analizei în cadrul mai multor decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recurs în interesul legii sau pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 110. Astfel, în lipsa unei definiții a „noutății“ și a unor criterii de determinare a acesteia în conținutul art. 519 din Codul de procedură civilă, evaluarea îndeplinirii acestei condiții de admisibilitate a sesizării revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept^1. ^1 Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017; Decizia nr. 58 din 17 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 30 octombrie 2018. ... 111. În acest sens s-a stabilit în termeni clari și neechivoci că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, când instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, întrun context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 112. Raportat la aceste considerente, se constată că nu este îndeplinită condiția noutății problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întrucât asupra acesteia a fost identificată o jurisprudență care prezintă caracterul unei practici judiciare conturate și constante, astfel încât mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile este înlăturat. ... 113. Chiar dacă la nivelul întregii țări există o practică ce se conturează în existența a două opinii, una majoritară, care consideră că verificarea condiției ca anumite venituri suplimentare să fi făcut parte din baza de calcul al pensiei trebuie să se raporteze la baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, conform legislației în vigoare în perioada realizării veniturilor salariale, astfel cum este atestată de emitentul adeverinței, și una minoritară, care apreciază că verificarea condiției ca anumite venituri suplimentare să fi făcut parte din baza de calcul al pensiei nu trebuie să fie făcută prin raportare la baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, ci trebuie avută în vedere noțiunea de „bază de calcul al pensiei“, astfel cum era definită de dispozițiile art. 10 raportat la art. 21 din Legea nr. 3/1977, în forma inițială, respectiv în forma modificată prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992, după caz, raportat la cuprinsul anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, se constată că hotărârile transmise au fost pronunțate de-a lungul unei perioade mari de timp. ... 114. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cadrul Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014, a statuat că nu numai atributul de noutate, ci și cel de dificultate se pierd pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, iar eventualele opinii jurisprudențiale izolate sau pur subiective nu ar putea constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 115. Ca atare, chestiunea de drept nu este nouă, astfel încât funcția de prevenție a mecanismului de interpretare instituit de art. 519 din Codul de procedură civilă, de rezolvare de principiu a chestiunii de drept, nu mai poate fi îndeplinită, existența unei practici neunitare putând cel mult să pună în discuție, eventual, oportunitatea declanșării mecanismului soluționării unui recurs în interesul legii. ... 116. Referitor la condiția ca problema de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca urmare a verificărilor efectuate asupra acestui aspect, rezultă că problema de drept generată de valorificarea la stabilirea drepturilor de pensie a unor venituri care excedează celor ce au constituit baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare anului 2001, dar pentru care a fost achitată contribuția de asigurări sociale, nu este nouă, existând mai multe decizii ale instanței supreme, pronunțate atât în cadrul recursului în interesul legii, cât și în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept prin hotărâri prealabile, care au analizat actele normative în materie. ... 117. În sprijinul acestei concluzii se remarcă faptul că un prim pas în prioritizarea principiului contributivității l-a făcut Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 31 martie 2011, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e) , art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, s-a stabilit că sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.546/1952, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public. ... 118. În cadrul considerentelor acestei decizii s-a constatat că veniturile realizate din munca prestată peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusă, având în vedere că pentru aceste sume încasate s-a plătit contribuția la asigurările sociale de stat, deoarece Decretul nr. 389/1972 prevedea această sarcină asupra câștigului brut realizat de personalul salariat, fără nicio distincție. Or, potrivit principiului contributivității, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. ... 119. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat ulterior Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e) , art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, s-a stabilit că formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. ... 120. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a arătat că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi. ... 121. Astfel, deși dispozițiile mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, instanța supremă a stabilit că această dispoziție normativă intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, cât și cu Legea nr. 19/2000, în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, dar și principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001. ... 122. Ca atare s-a concluzionat că, „în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005“. ... 123. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Curții de Apel Craiova și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale. ... 124. Completul competent să judece recursul în interesul legii a analizat art. 10 din Legea nr. 3/1977, în forma sa inițială, ce prevedea că baza de calcul al pensiei o constituie retribuția tarifară, dar și Legea nr. 49/1992 care prevedea că la stabilirea drepturilor de pensie erau avute în vedere salariul de bază și o serie de sporuri cu caracter permanent, care nu intraseră anterior în această bază. ... 125. De asemenea, a fost analizat art. 164 din Legea nr. 19/2000, care impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale, dar a apreciat că neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor. ... 126. S-a statuat că „principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat“. ... 127. Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o decizie obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă [art. 330^7 alin. (4) din Codul de procedură civilă de la 1865], a dat prevalență principiului contributivității care implică luarea în considerare a veniturilor pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, deci care fac parte din baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. ... 128. În penultimul paragraf al acestei decizii s-a arătat în mod expres că acest mod de interpretare a normelor legale în materie nu va fi de natură să înlăture beneficiul prevederilor art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000, (care are aceeași redactare cu cea a art. 165 din Legea nr. 263/2010 - n.n.) în sensul că se prezumă că s-au plătit aceste contribuții pentru sporurile care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă. ... 129. Rezultă astfel, din conținutul acestei decizii, că art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 (care este similar cu art. 165 din Legea nr. 263/2010 - n.n.) instituie o prezumție că, pentru veniturile ce au făcut parte din baza de calcul al pensiilor potrivit legislației anterioare s-a plătit contribuția de asigurări sociale, spre deosebire de celelalte venituri care excedează acestei noțiuni, în privința cărora trebuie să se facă dovada că s-a plătit contribuția de asigurări sociale, situație concretă, care trebuie verificată, de la caz la caz, de către instanțele judecătorești. ... 130. Acesta este și motivul pentru care în dispozitivul acestei decizii se stabilește că sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, dacă pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale și dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, fără a se face referire la noțiunea de bază de calcul al pensiei, care era folosită în textul explicitat. ... 131. Ulterior acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 10 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 6 august 2015, a respins, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău privind incidența Deciziei nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în Dosarul nr. 18/2011 în cauzele care au ca obiect contestații împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, prin care se soluționează cererile de recalculare a drepturilor de pensie. ... 132. S-a apreciat că aspectul dedus judecății, fiind o problemă de aplicare, și nu de interpretare a legii, rămâne la aprecierea instanțelor de judecată, urmând ca, în condițiile abrogării normei pe care o interpretează, dar ale subzistenței în cuprinsul noii reglementări a soluției legislative anterioare, să aplice raționamentul juridic și argumentele care au stat la baza acestuia și care au dus la dezlegarea dată în Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru identitate de rațiune, păstrându-și valabilitatea reperele de analiză fixate prin decizia anterioară, în ceea ce privește verificarea aspectelor cu privire la aceste venituri, în raport cu situația concretă a fiecărui angajat și cu dovezile produse, fără a putea fi impusă, cu caracter obligatoriu, pe calea unui recurs în interesul legii, date fiind limitările obiectului de reglementare al acestuia, o astfel de soluție. ... 133. În același registru, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018, deși a respins, ca inadmisibilă, sesizarea privind modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivității reținut în considerentele Deciziei nr. 5 din 20 septembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, și ale deciziilor nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a arătat că din analiza comparativă a dispozițiilor art. 165 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, dispoziții care au succedat dispozițiilor art. 164 alin. (1) -(3) din Legea nr. 19/2000, se poate lesne observa că între acestea există o asemănare perfectă de conținut, dispozițiile legale supuse interpretării reprezentând o simplă reluare a unor texte legale anterioare. ... 134. S-a impus, așadar, concluzia că rațiunile care au stat la baza interpretării dispozițiilor art. 164 alin. (1) -(3) din Legea nr. 19/2000, prin deciziile instanței supreme evocate chiar de instanța de trimitere, se transpun egal în interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, care fac obiectul prezentei sesizări - paragraful 82 din considerentele acestei decizii. ... 135. Față de considerentele arătate anterior se constată că problema interpretării art. 165 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, care a preluat întocmai dispozițiile art. 164 alin. (1) -(3) din Legea nr. 19/2000, a mai fost anterior analizată, atât în jurisprudența instanțelor judecătorești, cât și prin decizii ale instanței supreme în procedurile de unificare a practicii judiciare, astfel că nu are caracter de noutate în sensul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă și a mai făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 136. Pe de altă parte, ceea ce consideră instanța de trimitere că ar constitui, în realitate, obiectul prezentei sesizări este efectul dezlegării cuprinse în considerentele Deciziei nr. 6 din 11 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, asupra Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 pronunțate de instanța supremă în recurs în interesul legii. ... 137. Nu se poate aprecia că prin Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se exprimă o altă opinie, care ar face inaplicabile deciziile anterioare, așa cum consideră instanța de trimitere. ... 138. Prin această decizie a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea care a vizat, în esență, problema dacă dispozițiile art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se referă la retribuțiile tarifare brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă sau la echivalentul câștigului brut care cuprinde salariul de încadrare, sporurile și alte drepturi încasate de salariat potrivit legii. ... 139. Sub acest aspect, se remarcă faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019 că interpretarea dată de instanța de trimitere în sensul că salariul brut, menționat de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, s-ar referi la echivalentul câștigului brut care cuprinde salariul de încadrare, sporurile și alte drepturi încasate de salariat potrivit legii, și nu la salariul tarifar de încadrare care era menționat în carnetul de muncă, este în dezacord cu dezlegările din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012. ... 140. Această concluzie este întărită și de faptul că, potrivit legislației anterioare anului 2001, respectiv conform art. 1 din Decretul nr. 90/1960 privind carnetul de muncă și art. 1 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, în carnetul de muncă se trecea retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includeau în aceasta. ... 141. Art. 165 al Legii nr. 263/2010 face referire la salarii brute, până la data de 1 iulie 1977; salarii nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, și salarii brute, de la data de 1 ianuarie 1991, deoarece prin art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 196/1977 pentru stabilirea unor măsuri ce decurg din desființarea impozitului pe retribuțiile individuale s-a stabilit că „Începând cu data de 1 iulie 1977 retribuțiile tarifare și indemnizațiile prevăzute în Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii și anexele acesteia se stabilesc fără impozit (...)“. Totodată, prin dispozițiile Decretului nr. 188/1977 pentru aplicarea majorării retribuției personalului muncitor, cu completările ulterioare, s-a menținut retribuția tarifară netă (fără impozit) până la data de 1 ianuarie 1991, când a intrat în vigoare Hotărârea Ministerului Finanțelor nr. 1 din 23 ianuarie 1991 privind salariile tarifare și indemnizațiile de conducere brute corespunzătoare nivelului net al acestora existent până la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 52/1991 privind impozitul pe salarii, ce a reintrodus noțiunea de salarii tarifare brute. ... 142. Cu alte cuvinte, retribuția tarifară sau salariul tarifar înscris în carnetul de muncă este brut sau net după cum s-a stabilit „cu“ sau „fără impozit“, motiv pentru care concluzia care se impune este aceea că salariul înscris în carnetul de muncă până la 1 aprilie 2001, la care face referire art. 165 din Legea nr. 263/2010, reprezintă retribuție tarifară/salariu tarifar brut sau net, după caz, în funcție de cum era acesta, cu sau fără impozit. ... 143. În atari condiții, în cadrul deciziei supuse analizei, s-a statuat că art. 165 din Legea nr. 263/2010 se referă la salariul tarifar, iar noțiunea de salariu tarifar/retribuție tarifară nu trebuie confundată cu noțiunea de salariu brut realizat sau venit brut, aceasta din urmă reprezentând „o variantă de interpretare izolată a dispozițiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și, deci, contrară interpretării și înțelesului exact al normei, dat de corelarea sa necesară cu alin. (2) al aceluiași articol, astfel cum a fost determinat deja prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii“ (paragraful 127 din Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ... 144. Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, consemnată în Decizia nr. 11 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 26 octombrie 2011, „A interpreta un text de lege înseamnă a lămuri înțelesul acestuia, a-l explica, a determina configurația reală a normei de drept (...)“. Ca atare, nu orice chestiune disputată în fața instanței de judecată este aptă de a constitui obiectul unei dezlegări la nivel de principiu a unei probleme de drept controversate, astfel încât interpretarea și aplicarea unei decizii pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nu poate constitui obiect de analiză al unei alte hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 145. În considerarea argumentelor expuse anterior, se constată că prezentele sesizări conexate nu sunt admisibile, nefiind întrunite cumulativ condițiile impuse de mecanismul de unificare a practicii judiciare, reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care să reclame intervenția instanței supreme. ... ...