Decizia ÎCCJ nr. 68/2017 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată 12. Opiniile judecătorilor instanței sunt neunitare cu privire la admisibilitatea cererii de completare a dispozitivului deciziei pronunțate în apel, care nu poate fi atacată cu recurs. ... 13. Astfel, o opinie este aceea potrivit căreia se poate cere completarea oricărei hotărâri date de o instanță, indiferent dacă este pronunțată în primă instanță, în apel sau în căile extraordinare de atac ori în fond după casarea cu reținere, fiind diferit doar termenul în care se poate formula această cerere. Astfel, art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu exclude de la completare deciziile pronunțate în apel și care nu pot fi atacate cu recurs, ci doar nu precizează expres termenul în care se poate formula această cerere de completare. În același sens s-a arătat că este și minuta întâlnirii profesionale din data de 18 martie 2016 a Curții de Apel Târgu Mureș, care precizează că, în lipsa unei prevederi exprese care să stabilească aplicarea art. 444 numai la anumite situații, textul legal amintit nu exclude aplicarea acestei proceduri și la deciziile pronunțate în apel. Termenul prevăzut de art. 444 din Codul de procedură civilă nu poate fi privit ca o condiție de admisibilitate a aplicării acestei proceduri doar în cazul anumitor hotărâri judecătorești, ci conduce la concluzia potrivit căreia, în cazul hotărârilor supuse discuției (și anume al deciziilor pronunțate în apel), legiuitorul nu a mai prevăzut un termen pentru formularea cererii întemeiate pe dispozițiile art. 444 din Codul de procedură civilă. ... 14. Cealaltă orientare este în sensul că cererea de completare a dispozitivului deciziei pronunțate în apel, care nu poate fi atacată cu recurs, este inadmisibilă atâta vreme cât art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu o prevede expres. Argumentul principal în susținerea acestei opinii este acela că părțile au posibilitatea să solicite revizuirea hotărârii prin care instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, conform art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 15. Referitor la cea de-a doua problemă supusă analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție privind termenul în care se poate cere completarea deciziei pronunțate în apel, care nu poate fi atacată cu recurs, și de când curge acest termen, s-au conturat opinii divergente. ... 16. Într-o opinie s-a considerat că cererea de completare a deciziei pronunțate în apel, care nu poate fi atacată cu recurs, poate fi formulată în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, având în vedere că art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu prevede niciun termen în acest sens, fiind aplicabil termenul de drept comun pentru formularea apelului și recursului. ... 17. Cea de-a doua orientare este aceea conform căreia acest termen este de 15 zile de la pronunțarea deciziei a cărei completare se solicită, fiind aplicabile și în acest caz dispozițiile art. 444 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, chiar dacă acestea fac referire la hotărârile date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, motivat de faptul că decizia pronunțată în apel nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs. ... 18. De asemenea s-a opinat și în sensul că cererea de completare a deciziei pronunțate în apel, care nu poate fi atacată cu recurs, poate fi formulată oricând, la fel ca și în situația cererilor de îndreptare eroare materială prevăzute de art. 442 din Codul de procedură civilă, atâta vreme cât legiuitorul nu prevede expres un termen. ... 19. În concluzie, Tribunalul Caraș-Severin a apreciat că este necesară sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: Dacă, în sensul dispozițiilor art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă este admisibilă cererea de completare a dispozitivului deciziei pronunțate în apel, care nu poate fi atacată cu recurs, iar, în caz afirmativ, care este termenul în care se poate cere completarea acestei decizii și de când curge acest termen ... 20. În jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație si Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate constitui o chestiune de drept dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei. ... 21. În speță, această condiție este îndeplinită, deoarece de modul în care ar urma să fie interpretat și aplicat textul de lege depinde soluția pe fond a cererii deduse judecății, respectiv completarea deciziei pronunțate în apel, care nu poate fi atacată cu recurs. ... 22. Instanța de trimitere nu a exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept care se cere a fi lămurită, însă a exprimat punctele de vedere neunitare ale judecătorilor instanței din care face parte, fiind astfel încălcate dispozițiile prevăzute de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă privind regularitatea actului de sesizare. ... ...