Decizia ÎCCJ nr. 76/2021 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 28. Apelanta-pârâtă a apreciat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, cauza aflându-se în calea de atac a apelului, care reprezintă ultima etapă procesuală de judecată a cererii de valoare redusă, conform dispozițiilor art. 1.033 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, iar soluționarea pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept supusă interpretării. ... 29. De asemenea, este îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, deoarece acordarea cheltuielilor de judecată generate pe fondul cauzei și a celor solicitate în apel depinde de sensul care va fi dat noțiunii de „proces“ (partea care pierde procesul), din cuprinsul art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 30. Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată este o cerere accesorie, de fond, a cărei soartă depinde de soluția dată cererii principale, pe fondul cauzei. Natura cererii cu care a fost învestită instanța a fost dezlegată și prin Decizia nr. 2 din 20 ianuarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 4 martie 2020 (Decizia nr. 2 din 20 ianuarie 2020), prin care s-a stabilit că: ,,63. Această dezlegare este aplicabilă atât în situația în care calea de atac vizează exclusiv soluția referitoare la cererea accesorie privind cheltuielile de judecată, cât și în cazul în care calea de atac are ca obiect, pe lângă modul de soluționare a cererii accesorii privind cheltuielile de judecată, și alte aspecte soluționate prin aceeași hotărâre“. ... 31. Soluționarea cererii în calea de atac nu influențează natura acesteia, de solicitare de fond, de care depinde soluționarea cauzei în apel, în ultimă instanță. Instanțele de apel sunt învestite să judece în fond, chiar dacă soluționează o cale de atac și controlează hotărârea primei instanțe. ... 32. În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu prilejul analizării prevederilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cuprinsul Deciziei nr. 59 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 6 noiembrie 2017 (Decizia nr. 59 din 18 septembrie 2017): „58. Condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei este îndeplinită deoarece acordarea cheltuielilor de judecată generate de actualul proces având ca obiect obligarea pârâtului la suportarea pretențiilor constând în cheltuielile de judecată dintr-un precedent litigiu purtat între aceleași părți și soluționat definitiv face parte din solicitările de fond ale litigiului pendinte, situația corespunzând ipotezei în care cheltuielile de judecată sunt solicitate, de această dată, pe cale accesorie, în chiar litigiul care le-a determinat (…). ... 60. Prin urmare, de modul de dezlegare a problemei de drept sesizate depinde soluționarea pe fond a uneia dintre solicitările procesului pendinte, respectiv cea constând în pretenția accesorie relativă la recunoașterea dreptului reclamantului la recuperarea cheltuielilor de judecată generate de actualul proces.“ ... 33. În ceea ce privește soluționarea cererii de completare a dispozitivului, pe fond, aceasta depinde de chestiunea de drept analizată, pentru că argumentele centrale din cererea de completare a hotărârii pronunțate în calea de atac a apelului, pentru soluționarea căreia s-a format completul de divergență, sunt fundamentate de posibilitatea părții de a beneficia de cheltuielile de judecată, cu atât mai mult cu cât apelul a fost admis în integralitate. ... 34. Stringența pronunțării asupra chestiunii de drept în discuție reiese, cu prisosință, din caracterul deosebit de frecvent întâlnit al cererii accesorii cu care a fost învestită instanța, soluțiile jurisprudențiale și doctrinare fiind diferite, ceea ce denotă caracterul neclar al reglementării. ... 35. Chestiunea supusă interpretării este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a mai statuat. Instanța supremă s-a pronunțat asupra interpretării dispozițiilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 59 din 18 septembrie 2017, însă dintr-o altă perspectivă, și anume prin prisma incidenței acestor prevederi în situația solicitării cheltuielilor de judecată pe cale principală. ... 36. De asemenea, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii. ... 37. Necesitatea sesizării instanței supreme este determinată de sintagmele utilizate de legiuitor cu prilejul abordării sensului noțiunii de „proces“, care este tratată atât ca întreg ciclu procesual, cât și ca etapă procesuală, așa cum reiese, spre exemplu, din dispozițiile art. 13 alin. (3) , art. 19, art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 38. Asupra fondului chestiunii de drept, apelanta-pârâtă a apreciat că interpretarea corectă este aceea potrivit căreia cheltuielile de judecată sunt efectuate pentru fiecare etapă procesuală în parte. ... 39. Astfel, prevederile legale din materia principiilor procedurii civile statuează că procesul civil se desfășoară în mai multe etape, care generează cheltuieli independente, proprii fazei în care sunt efectuate, fără legătură cu etapa procesuală anterioară. Această concluzie se desprinde din normele care tratează cheltuielile efectuate în procesul civil, reprezentate de taxele judiciare de timbru și onorariile avocaților, precum și din cele referitoare la onorariile experților sau drepturile bănești cuvenite martorilor. ... 40. În acest sens, invocă dispozițiile art. 83 alin. (1) , art. 87 alin. (1) , art. 326 și art. 331 alin. (3) din Codul de procedură civilă, art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. ... 41. Efectuarea cheltuielilor de judecată pentru fiecare etapă procesuală, în mod obligatoriu, mai ales prin prisma art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, obligă la adoptarea aceleiași soluții în privința obligației de plată a acestora, pentru fiecare etapă procesuală. În caz contrar, este lipsit de orice explicație motivul pentru care cheltuielile de judecată trebuie angajate pentru fiecare etapă procesuală, în schimb, posibilitatea de recuperare a acestora să fie restrânsă la finalizarea unui ciclu procesual, soluție ce ar fi lipsită de echitate. ... 42. Culpa procesuală, care include noțiunea de „parte care pierde procesul“, nu poate fi înțeleasă decât prin raportare la soluția pronunțată de către instanța învestită cu soluționarea unei etape procesuale, concluzie care decurge din interpretarea logico-sistematică a textelor legale invocate. ... 43. În același mod, obligația depunerii dovezii cheltuielilor de judecată până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului, prevăzută de dispozițiile art. 452 din Codul de procedură civilă, se justifică prin necesitatea acordării acestora pentru fiecare etapă procesuală. ... 44. În măsura în care legiuitorul ar fi considerat că nu se pot acorda cheltuielile de judecată pentru fiecare etapă procesuală, în funcție de soluția pronunțată, ar fi dat posibilitatea părții să depună dovada tuturor cheltuielilor cu prilejul soluționării celei din urmă etape procesuale, în condițiile în care doar aceasta din urmă ar prezenta relevanță în cauză, sub aspectul obligației de plată a cheltuielilor de judecată și a interpretării noțiunii de culpă procesuală. ... 45. Doctrina este consecventă în a afirma că, în calea de atac a recursului, în ipoteza casării cu trimitere spre rejudecare, instanța nu se pronunță asupra cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, care vor fi analizate de instanța de rejudecare. Practica judiciară este însă neunitară. ... 46. Cheltuielile de judecată trebuie înțelese ca fiind accesorii solicitărilor din fiecare etapă procesuală, întrucât sintagma "partea care pierde procesul“ nu poate fi disociată de expresia „partea care a câștigat ... 47. S-a apreciat că interpretarea susținută conferă previzibilitate părții căzute în pretenții, cu privire la cheltuielile la care poate fi obligată, sens în care au fost invocate deciziile Curții Constituționale nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, și nr. 494 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012, potrivit cărora orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca actul să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. ... 48. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu și-au exprimat punctul de vedere asupra chestiunii de drept. ... ...