Decizia ÎCCJ nr. 62/2017 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 35. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelurilor în Dosarul nr. 45.099/3/2015 nu a exprimat un punct de vedere asupra chestiunii de drept deduse judecății, arătând însă că sintagma „probe contrare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 10/2001 este susceptibilă de două interpretări. ... 36. Potrivit unui prim punct de vedere, pentru interpretarea acestor dispoziții legale este necesar a fi avute în vedere și dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001, precum și dispozițiile cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Din coroborarea acestor dispoziții legale se conturează concluzia că, față de caracterul relativ al excepției, ce permite dovada contrară, în ipoteza în care din actele depuse în procedura administrativă rezultă apartenența dreptului de proprietate la patrimoniul altei persoane decât cea evidențiată în actul de preluare sau ar tinde să constate dreptul de proprietate al persoanei evidențiate în actul de preluare, însă înscrisul ce reprezintă proba contrară nu îndeplinește condițiile de validitate ale unui titlu de proprietate, prezumția este înlăturată cu consecința reținerii că titularul notificării nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită. O astfel de concluzie se impune indiferent dacă înscrisul doveditor provine de la titularul notificării sau în urma verificărilor efectuate de entitatea notificată sau de Comisia Națională de Compensare a Imobilelor, în cadrul verificărilor efectuate potrivit art. 21 alin. (5) din Legea nr. 165/2013. În prima ipoteză, din probele administrate rezultă că bunul nu a aparținut la momentul preluării titularului notificării sau autorului acestuia (în întregime sau pentru o cotă-parte din el), aflându-se în patrimoniul unor terțe persoane. În cea de-a doua ipoteză, din probe rezultă că s-a intenționat transmiterea dreptului de proprietate către titularul notificării sau autorul acestuia, dar actele doveditoare nu sunt apte să facă dovada transmiterii proprietății. În sprijinul acestei soluții vin dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 și pct. 23.1 lit. a) și b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, care condiționează dovada dreptului de proprietate și a calității de moștenitor de existența unor acte juridice încheiate cu respectarea condițiilor de formă cerute ad validitatem. În plus, enumerarea cuprinsă în pct. 23.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 are în vedere împrejurarea că, pentru a se recunoaște dreptul unei persoane la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, este necesară dovedirea calității de fost proprietar sau moștenitor al acestuia, preluarea abuzivă, identificarea bunului ce face obiectul notificării, posibilitatea de a fi restituit în natură. De aceea, potrivit acestui punct de vedere, nu toate actele doveditoare enumerate la pct. 23.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 sunt apte să dovedească însăși calitatea de persoană îndreptățită, ci numai cele cuprinse la pct. 23.1 lit. a) și b) . În lipsa acestora, titularul notificării beneficiază de prezumția relativă de proprietate, astfel cum este ea reglementată de art. 24 din Legea nr. 10/2001. ... 37. Potrivit celui de-al doilea punct de vedere, proba contrară ce poate răsturna prezumția relativă instituită de art. 24 din Legea nr. 10/2001 este numai cea din care rezultă apartenența dreptului de proprietate la patrimoniul unei alte persoane decât cea care a formulat notificarea sau al autorului acesteia, nu și situația în care „actul doveditor“ ar tinde să constate dreptul de proprietate al persoanei evidențiate în actul de preluare, însă înscrisul ce reprezintă proba contrară nu îndeplinește condițiile de validitate ale unui titlu de proprietate. În acest ultim caz, titularul notificării va beneficia de prezumția relativă instituită de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/2001, urmând a se reține calitatea acesteia de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii. În plus, potrivit acestui punct de vedere, toate „actele doveditoare“ menționate în pct. 23.1 din normele metodologice sunt apte să dovedească apartenența dreptului de proprietate la patrimoniul titularului notificării sau al autorului acestuia. ... 38. S-a arătat că aceste puncte de vedere reprezintă, totodată, și practica la nivelul Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă și că prezenta sesizare este urmarea divergenței apărute la nivelul completului de judecată învestit cu soluționarea apelului, membrii completului având puncte de vedere diferite cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 10/2001. ... ...