Decizia ÎCCJ nr. 47/2017 (HP)Punctul III

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 19.06.2017 · dosar 13.699/3/2016
Punctul III
III. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 10. Prin Încheierea pronunțată la data de 12 ianuarie 2017, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele considerente: – sesizarea este formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, respectiv Dosarul nr. 13.669/3/2016, aflat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale; ... – instanța care formulează sesizarea este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 55 alin. (2) lit. j^1), art. 296^4 alin. (1) lit. k) , art. 296^15 lit. o) și art. 296^18 alin. (5^1) din Legea nr. 571/2003 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât intimatul-reclamant și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 296^15 lit. o) din această lege, arătând că tichetele de masă nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 296^4, iar apelanta-pârâtă a susținut, dimpotrivă, că în mod greșit prima instanță a dat eficiență prevederilor art. 296^15 din Legea nr. 571/2003, de vreme ce salariatul nu a primit prin hotărâre judecătorească tichete de masă, ci o despăgubire egală cu valoarea tichetelor de masă, iar legea reglementează distinct regimul fiscal aplicabil despăgubirilor acordate de instanță; ... – instanța de apel apreciază că problema de drept enunțată este nouă; pe de o parte, caracterul de noutate nu ține neapărat de noutatea actului normativ vizat, iar pe de altă parte, cu privire la această problemă de drept nu este cristalizată o jurisprudență constantă, ceea ce face utilă declanșarea mecanismului cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile; dispoziții similare celor invocate în cauza aflată pe rolul Curții de Apel București se regăsesc și în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 227/2015); ... – prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre cu caracter obligatoriu pentru instanțe și nici nu este învestită cu un recurs în interesul legii privind aceeași chestiune de drept; conflictele de muncă se soluționează în ultimă instanță de curțile de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție neavând în competență judecarea unor asemenea litigii. Cu referire la Decizia nr. 8 din 4 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 399 din 26.05.2016, prin care s-a dat o interpretare dispozițiilor art. 296^4 din Legea nr. 571/2003, cu corecțiile reglementate de art. 296^18 alin. (5) din același act normativ, s-a constatat că aceasta lămurește un aspect diferit de cel ce formează obiectul sesizării de față. În plus, chestiunea de drept este reală, iar nu aparentă, privind interpretarea contradictorie pe care o pot primi textele de lege invocate în cauză, din perspectiva aplicării unor principii ale dreptului civil. ... ... ...
Sursa oficială ↗