Decizia ÎCCJ nr. 18/2017 (HP)Punctul XI

XI. Punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție Direcția de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a opinat în sensul că, în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei bănci cu capital integral privat, nu are calitatea de funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal, cu excepția persoanelor prevăzute în dispozițiile art. 108 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 și a persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalelor băncilor cu capital integral privat, precum și a persoanelor prevăzute în vechile dispoziții ale art. 99 dinLegea nr. 58/1998. Funcționarii bancari prevăzuți în dispozițiile art. 108 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 care își exercită atribuțiile în cadrul unei bănci cu capital integral privat și funcționarii bancari desemnați să asigure conducerea sucursalelor unei bănci cu capital integral privat au calitatea de funcționari publici, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. De asemenea, funcționarii bancari prevăzuți în vechile dispoziții ale art. 99 dinLegea nr. 58/1998 privind activitatea bancară care și-au exercitat atribuțiile în cadrul unei bănci cu capital integral privat au calitatea de funcționari publici, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. S-a apreciat că doar persoanele prevăzute în dispozițiile art. 108 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 și persoanele desemnate să asigure conducerea sucursalelor băncilor cu capital privat, precum și persoanele prevăzute în vechile dispoziții ale art. 99 dinLegea nr. 58/1998 constituie persoane supuse controlului sau supravegherii autorităților publice cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public. Dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 reglementează, în mod explicit, controlul și supravegherea Băncii Naționale a României cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public de către persoanele prevăzute în art. 108 alin. (1) (membrii consiliului de administrație și directorii sau, după caz, membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului unei instituții de credit, precum și persoanele desemnate să asigure conducerea structurilor care privesc activitățile de administrare și control al riscurilor, audit intern, juridice, conformitate, trezorerie, creditare, precum și orice alte activități care pot expune instituția de credit unor riscuri semnificative) și de către persoanele desemnate să asigure conducerea sucursalelor în cadrul unei bănci cu capital integral privat. În conformitate cu dispozițiile art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, Banca Națională a României are autoritatea de a analiza în ce măsură sunt respectate condițiile minime prevăzute în prezenta ordonanță de urgență și reglementările emise în aplicarea acesteia, de a evalua toate circumstanțele și informațiile legate de activitatea, reputația, integritatea morală și de experiența persoanelor prevăzute la art. 108 și de a decide dacă, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv, cerințele prevăzute sunt îndeplinite. În temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, Banca Națională a României are competența aplicării sancțiunilor prevăzute la art. 229 alin. (1) și măsurilor sancționatoare prevăzute la art. 229 alin. (2) lit. a) și b) în toate cazurile în care constată că o instituție de credit persoană juridică română și/sau oricare dintre persoanele prevăzute la art. 108 alin. (1) ori persoanele desemnate să asigure conducerea sucursalelor instituției de credit se fac vinovate de faptele descrise la lit. a) -q) ale textului menționat. Sancțiunile și măsurile sancționatoare aplicabile pot consta, conform art. 229 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, de exemplu, în avertisment scris; avertisment public prin care se indică persoana fizică, instituția de credit, societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă responsabilă și fapta săvârșită; amendă aplicabilă persoanei fizice, până la echivalentul în lei a 5 milioane de euro, la cursul de schimb din 17 iulie 2013; ordin de încetare a conduitei ilicite a persoanei fizice sau juridice și de abținere de la repetarea acesteia sau interzicerea temporară a exercitării unor funcții într-o instituție de credit de către persoanele prevăzute la art. 108 alin. (1) sau de către persoanele desemnate să asigure conducerea sucursalelor instituției de credit, responsabile de săvârșirea faptei. În dispozițiile art. 229 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 se prevede, cu privire la unele dintre sancțiuni și măsuri sancționatoare, că se aplică persoanelor cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective și-ar fi exercitat în mod corespunzător responsabilitățile care decurg din îndatoririle funcției lor stabilite conform legislației aplicabile societăților, reglementărilor emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență și cadrului intern de administrare ori, după caz, persoanelor în privința cărora Banca Națională a României constată că acestea nu își desfășoară activitatea în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase și/sau că nu mai corespund cerințelor de reputație și competență adecvată naturii, extinderii și complexității activității instituției de credit și responsabilităților încredințate. În consecință, funcționarii bancari prevăzuți în dispozițiile art. 108 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 care își exercită atribuțiile în cadrul unei bănci cu capital integral privat și funcționarii bancari desemnați să asigure conducerea sucursalelor unei bănci cu capital integral privat îndeplinesc condiția de a fi supuși controlului ori supravegherii autorităților publice cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public, fiind funcționari publici în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. În mod similar, dispozițiile Legii nr. 58/1998 reglementau, în mod explicit, controlul și supravegherea Băncii Naționale a României cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public de către persoanele prevăzute în art. 99 din legea menționată (oricare dintre administratorii ori conducătorii băncii sau persoanele desemnate să asigure conducerea compartimentelor, a sucursalelor ori a altor sedii secundare). În conformitate cu dispozițiile art. 99 alin. 1 din Legea nr. 58/1998, în situația în care Banca Națională a României constată că o bancă și/sau oricare dintre administratorii ori conducătorii băncii sau persoanele desemnate să asigure conducerea compartimentelor, a sucursalelor ori a altor sedii secundare se fac vinovați de faptele descrise la lit. a) -f) (încălcarea unei prevederi a acestei legi ori a reglementărilor sau a ordinelor emise de Banca Națională a României ori a reglementărilor proprii ale băncii; încălcarea oricărei condiții sau restricții prevăzute în autorizația emisă băncii; efectuarea de operațiuni fictive și fără acoperire reală; neraportarea, raportarea cu întârziere sau raportarea de date eronate privind indicatorii de prudență bancară ori alți indicatori prevăzuți în reglementările Băncii Naționale a României; nerespectarea măsurilor stabilite prin actele de control sau în urma acestora; periclitarea credibilității și viabilității băncii prin administrarea necorespunzătoare a fondurilor ce i-au fost încredințate), putea aplica sancțiunile prevăzute de lege [de exemplu, amenda aplicabilă băncii, între 0,05% și 1% din capitalul social, sau administratorilor, conducătorilor ori persoanelor prevăzute la alin. (1) între 1-6 salarii medii nete/bancă, conform situației salariale existente în luna precedentă datei la care s-a constatat fapta]. În temeiul dispozițiilor art. 100 alin. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 58/1998, Banca Națională a României putea lua următoarele măsuri: încheierea unui acord scris cu consiliul de administrație al băncii, care să cuprindă un program de măsuri de remediere și obligarea băncii aflate în culpă să ia măsuri de remediere a consecințelor faptelor constatate, iar potrivit art. 101 lit. b) și c) din Legea nr. 58/1998. Măsurile de remediere includeau înlocuirea administratorilor și înlocuirea persoanelor desemnate să asigure conducerea compartimentelor, a sucursalelor ori a altor sedii secundare ale băncii. Prin urmare, vechile dispoziții ale Legii nr. 58/1998 reglementau, în mod explicit, controlul și supravegherea asupra funcționarilor bancari prevăzuți în art. 99 din legea menționată care își exercitau atribuțiile în cadrul unei bănci cu capital integral privat cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public. În consecință, administratorii ori conducătorii băncii sau persoanele desemnate să asigure conducerea compartimentelor, a sucursalelor ori a altor sedii secundare, funcționarii bancari prevăzuți în vechile dispoziții ale art. 99 din Legea nr. 58/1998 care și-au exercitat atribuțiile în cadrul unei bănci cu capital integral privat îndeplinesc condiția de a fi supuși controlului ori supravegherii autorităților publice cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public, fiind funcționari publici în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. S-a apreciat că, în sensul dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal, Banca Națională a României constituie o autoritate publică și, în consecință, poate exercita controlul sau supravegherea la care se referă dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public. Calitatea de autoritate publică a Băncii Naționale a României, în accepțiunea art. 175 alin. (2) din Codul penal, rezultă din dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006. Astfel, în art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, se prevede că Banca Națională a României este autoritatea competentă cu privire la reglementarea, autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013. Conform art. 153 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, instituțiile de credit sunt obligate să prezinte Băncii Naționale a României situațiile lor financiare, precum și alte date și informații cerute la termenele și în forma stabilite prin reglementări și instrucțiuni de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de supraveghere. De asemenea, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, Banca Națională a României este autoritatea de rezoluție pentru instituțiile de credit, persoane juridice române. În conformitate cu art. 3 alin. (2) din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014, autoritatea de rezoluție este o autoritate publică administrativă sau o autoritate învestită cu competențe administrative publice. În consecință, ca autoritate competentă cu privire la reglementarea, autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, ca autoritate de supraveghere și ca autoritate de rezoluție, Banca Națională a României reprezintă o autoritate publică, în sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal și, în aceste condiții, Banca Națională a României poate exercita controlul sau supravegherea cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public. ...