Decizia ÎCCJ nr. 8/2017 (RIL)Punctul IV

IV. Orientările jurisprudențiale divergente 5. Obiectul sesizării În practica instanțelor din raza Curții de Apel București, dar și a instanțelor naționale, interpretarea și aplicarea prevederilor art. 58 si art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 nu se realizează unitar, instanțele pronunțându-se diferit asupra cererilor având ca temei aceste dispoziții legale, unele dintre ele soluționând asemenea cereri prin încheiere, altele prin sentință. ... 6. Hotărârea astfel pronunțată, în accepțiunea unor instanțe, este executorie, iar, pentru altele, nu este executorie. ... 7. De asemenea, unele instanțe au considerat hotărârile pronunțate ca fiind definitive, respectiv nesupuse niciunei căi de atac, iar altele le-au considerat atacabile cu apel. ... 8. Cât privește termenul de exercitare a căii de atac, unele instanțe au indicat în dispozitivul hotărârilor pronunțate termenul de apel de 5 zile de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei absenți, iar altele, termenul de 30 de zile de la pronunțare sau comunicare. ... 9. Aceste soluții au conturat existența unei practici neunitare în raza Curții de Apel București și au condus la pronunțarea unor hotărâri diferite, în funcție de opinia adoptată. De asemenea, în practica instanțelor de judecată la nivel național s-au identificat două tipuri de hotărâri pronunțate în procedura de validare a alegerii primarului, unele instanțe soluționând cauzele prin încheieri, altele prin sentințe. ... 10. Referitor la calea de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor pronunțate în procedura prevăzută de art. 58 din Legea nr. 215/2001, în practica judiciară, s-au cristalizat două orientări. ... 11. Într-o primă orientare s-a considerat că hotărârile pronunțate în această procedură pot fi atacate cu apel. În unele dintre hotărâri s-a arătat că dispozițiile art. 58 din Legea nr. 215/2001 se completează cu prevederile art. 534 alin. (2) din Codul de procedură civilă, având în vedere caracterul necontencios al cererii și faptul că legea specială nu prevede o altă cale de atac. ... 12. Dimpotrivă, alte instanțe au considerat că hotărârile pronunțate în aceeași procedură nu sunt supuse niciunei căi de atac, acest aspect rezultând, în general, din partea dispozitivă a hotărârilor examinate în care se menționează „fără cale de atac“ ori, după caz, este menționat caracterul definitiv al acestora. ... 13. Orientările jurisprudențiale diferite s-au conturat după cum urmează: 13.1. În ce privește tipul hotărârii judecătorești 13.1.1. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, Judecătoria Sectorului 1 București, Judecătoria Sectorului 4 București, Judecătoria Sectorului 5 București, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Buftea, Judecătoria Roșiorii de Vede, Judecătoria Zimnicea și unele complete de la Judecătoria Sectorului 2 București s-au pronunțat asupra cererilor de validare a alegerii primarului prin încheiere, motivat de faptul că sunt incidente dispozițiile referitoare la procedura necontencioasă, art. 533 din Codul de procedură civilă, respectiv art. 336 din Codul de procedură civilă de la 1865, ambele texte de lege stabilind că instanța se pronunță prin încheiere. În același sens s-au pronunțat Judecătoria Pogoanele, Judecătoria Zărnești, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Judecătoria Pitești, Judecătoria Curtea de Argeș, Judecătoria Brăila, Judecătoria Făget, Judecătoria Reșița, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Oravița, Judecătoria Agnita, Judecătoria Mediaș, Judecătoria Rădăuți, Judecătoria Orșova, Judecătoria Târgu Jiu, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia și Judecătoria Tulcea. ... 13.1.2. Judecătoria Sectorului 3 București, Judecătoria Călărași, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Alexandria și unele complete de la Judecătoria Sectorului 2 București s-au pronunțat asupra cererilor de validare a alegerii primarului prin sentință. Principalul argument în acest sens a fost reprezentat de faptul că Legea nr. 215/2001 nu conține nicio dispoziție specială privind tipul actului prin care instanța se dezînvestește de soluționarea cererii de validare a alegerii primarului, astfel că devine aplicabilă regula generală, respectiv instanța pronunță o sentință, potrivit art. 424 din Codul de procedură civilă. S-a mai argumentat că, față de exprimarea folosită de legiuitor în cuprinsul art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, și anume „de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești“, legiuitorul a avut în vedere pronunțarea unei sentințe și nu a unei încheieri specifice materiei necontencioase. Un alt argument a fost dedus din interpretarea art. 122 alin. (1) și (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, conform căruia: „(1) Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac“. Astfel, au fost luate în considerare aceste dispoziții care fac trimitere la ordonanța președințială, în care instanța se pronunță prin sentință, coroborat cu faptul că Legea nr. 115/2001 reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene, deducând, astfel, un obiect comun de reglementare, ceea ce ar conduce la o similitudine în ceea ce privește tipul hotărârii pronunțate. Prin sentințe s-au pronunțat și Judecătoria Avrig, Judecătoria Deva, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Petroșani, Judecătoria Suceava, Judecătoria Corabia, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Galați, Judecătoria Focșani, Judecătoria Oradea, Judecătoria Baia Mare și Judecătoria Medgidia. ... 13.1.3. Judecătoria Sectorului 2 București a pronunțat hotărâri în cereri având ca obiect validare alegere primar fără a nominaliza denumirea acesteia, menționând doar „hotărâre“. ... ... 13.2. În ce privește modul de executare a hotărârilor pronunțate 13.2.1. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, Judecătoria Sectorului 1 București, Judecătoria Sectorului 3 București, Judecătoria Sectorului 4 București, Judecătoria Sectorului 5 București, Judecătoria Călărași, Judecătoria Lehliu- Gară, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Roșiorii de Vede, Judecătoria Videle și unele complete de la Judecătoria Sectorului 2 București, respectiv de la Judecătoria Zimnicea au consemnat în mod explicit că hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect validare alegere primar sunt executorii, independent de faptul că acestea au fost denumite încheieri, sentințe sau doar hotărâre, argumentul primordial decurgând din dispozițiile care reglementează procedura necontencioasă și care menționează explicit în art. 534 din Codul de procedură civilă faptul că soluția primei instanțe este executorie, respectiv din reglementarea ordonanței președințiale, pentru instanțele care au considerat că aceste dispoziții speciale sunt aplicabile. ... 13.2.2. Alte instanțe, precum Judecătoria Călărași, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Slobozia, unele complete de la Judecătoria Sectorului 2 București, respectiv de la Judecătoria Zimnicea nu au consemnat nimic în legătură cu modul de executare a hotărârii pronunțate, respectiv dacă acestea sunt sau nu executorii. Acestea nu au considerat util a face vreo mențiune, de vreme ce fie au soluționat în baza dispozițiilor speciale care reglementează procedura necontencioasă, respectiv ordonanță președințială, fie au pronunțat soluții apreciate ca fiind fără cale de atac - și, prin urmare, definitive și executorii. ... ... 13.3. Cu referire la calea de atac împotriva hotărârii primei instanțe 13.3.1. Tribunalul București -- Secția a IV-a civilă, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Sectorului 1 București, Judecătoria Sectorului 4 București, Judecătoria Sectorului 5 București, Judecătoria Călărași, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Roșiorii de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Alexandria au considerat că hotărârea primei instanțe se atacă cu apel fie în termen de 5 zile de la pronunțare sau comunicare, fie în termen de 30 de zile de la pronunțare sau comunicare, respectiv de la data la care s-a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării. Aceste instanțe au considerat că hotărârile pronunțate se atacă cu apel, potrivit dispozițiilor reglementate la procedura necontencioasă, respectiv cele privind ordonanța președințială sau dispozițiile prevăzute de art. 31^1 din Legea nr. 215/2001, ori au apreciat că sunt incidente dispozițiile de drept comun. Termenul de declarare a căii de atac de 5 zile a fost preluat de la ordonanța președințială, în alte cazuri apreciindu-se că este termenul general de 30 de zile, în lipsa unei dispoziții speciale contrare. În acest sens s-au pronunțat și Judecătoria Brăila, Judecătoria Pitești, Judecătoria Curtea de Argeș, Judecătoria Reghin, Judecătoria Pogoanele, Judecătoria Agnita, Judecătoria Săliște, Judecătoria Deva, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Salonta, Judecătoria Hunedoara, Judecătoria Făget, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Reșița, Judecătoria Oravița, Judecătoria Rădăuți, Judecătoria Mangalia și Judecătoria Medgidia. În ceea ce privește momentul de la care curge termenul pentru exercitarea căii de atac s-a considerat, în unele cazuri, că este cel prevăzut de procedura necontencioasă, în alte cazuri, că este cel reglementat pentru ordonanța președințială sau au fost considerate incidente dispozițiile de drept comun. În alte cazuri au fost pronunțate și hotărâri în care s-a făcut o combinație între dispozițiile legale, menționându-se un termen de declarare a căii de atac de 30 de zile de la pronunțare. ... 13.3.2. Alte instanțe, precum Judecătoria Sectorului 3 București, Judecătoria Călărași, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Buftea, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin-Vale, au considerat că hotărârea primei instanțe nu este supusă niciunei căi de atac, respectiv că este definitivă, fără a justifica în vreun fel considerentele pentru care au apreciat în acest fel. În acest sens s-au pronunțat Judecătoria Tecuci, Judecătoria Orăștie, Judecătoria Hațeg, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Babadag, Judecătoria Calafat, Judecătoria Târgu Bujor, Judecătoria Liești, Judecătoria Făgăraș, Judecătoria Rupea, Judecătoria Brad, Judecătoria Mediaș, Judecătoria Beiuș, Judecătoria Aleșd, Judecătoria Dorohoi, Judecătoria Săveni, Judecătoria Orșova și Judecătoria Motru. ... 13.3.3. Au fost identificate și hotărâri în care instanța nu a consemnat nimic în legătură cu calea de atac, în această situație fiind hotărâri pronunțate de Judecătoria Sectorului 2 București. ... ... ... ...