Decizia ÎCCJ nr. 14/2017 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menţionată 2. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la data de 12 octombrie 2015 cu nr. 4.113/62/2015, reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Casa Naţională de Pensii Publice: – obligarea pârâţilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la calcularea sumelor reprezentând contribuţia de asigurări sociale reţinută şi plătită în perioada septembrie 2012 până în prezent şi comunicarea acestor sume pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice; ... – obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice la restituirea sumei reprezentând contribuţia de asigurări sociale reţinute cu ocazia achitării drepturilor salariale restante, începând cu luna septembrie 2012 şi în continuare până la remedierea situaţiei de fapt, sumă care să fie actualizată cu rata inflaţiei; ... – obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice la plata dobânzilor legale aferente sumelor reţinute şi achitate nelegal cu titlu de contribuţie obligatorie de asigurări sociale (cu depăşirea plafonului legal sus-menţionat) de la data reţinerii şi până la data achitării efective a sumelor datorate; ... – obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov la efectuarea operaţiunii de preluare a plăţii drepturilor salariale restante primite în baza titlurilor executorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi aplicarea asupra sumelor astfel cumulate a deducerii prevăzute de dispoziţiile art. 296^4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; ... – obligarea pârâţilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să predea către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov plata drepturilor salariale restante prevăzute în titlurile executorii; ... – obligarea pârâţilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de a nu mai calcula şi reţine contribuţia de asigurări sociale la efectuarea plăţii către reclamantă a sumelor restante prevăzute în titlurile executorii; ... – obligarea pârâţilor la efectuarea operaţiunilor legale privind executarea bugetului propriu pentru îndeplinirea obligaţiilor precedente. ... ... 3. În motivarea acestei cereri, reclamanta a arătat că, drept urmare a faptului că în perioada august 2012-august 2015 şia desfăşurat activitatea, succesiv, în mai multe unităţi de parchet, i-au fost achitate restanţele salariale, pentru anii vizaţi de hotărârile judecătoreşti, de unităţi de parchet diferite, fiind reţinută contribuţia individuală la asigurările sociale peste plafonul lunar legal, întrucât s-a aplicat procentul de reţinere fiecărei sume în parte, contrar dispoziţiilor art. 296^18 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi că această situaţie s-a creat ca urmare a interpretării eronate a enunţului de la pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la titlul IX^2 din Codul fiscal, respectiv „loc de realizare al venitului“. Reclamanta a mai arătat că, întrucât primeşte drepturile de natură salarială (salariul şi sumele restante din hotărâri) de la 3 unităţi de parchet, nu beneficiază de deducerea prevăzută de art. 296^4 alin. (2) din acelaşi act normativ, aşa cum beneficiază ceilalţi colegi care primesc salariul, precum şi drepturile salariale restante de la aceeaşi unitate de parchet. ... 4. Prin Sentinţa civilă nr. 390 din 16 martie 2016, Tribunalul Braşov a respins cererea de chemare în judecată precizată, constatând prescris dreptul material la acţiune în ceea ce priveşte sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale reţinute şi plătite anterior datei de 12 octombrie 2012 şi ca nefondată pentru restul pretenţiilor (cu opinia separată a unuia dintre asistenţii judiciari, în sensul admiterii în parte a acţiunii). ... 5. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că primul petit este nefondat deoarece tinde la aplicarea unui mod de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale care încalcă prevederile legale aplicabile în materie. ... 6. Petitul al doilea al cererii de chemare în judecată este nefondat întrucât nu s-a dovedit achitarea de către reclamantă a unor sume mai mari decât cele datorate, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale. ... 7. S-a constatat că petitul al treilea este subsidiar faţă de restul şi, prin urmare, are acelaşi caracter nefondat. ... 8. Raportat la petitele 4 şi 5 ale acţiunii, tribunalul a reţinut că plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti care constituie titluri executorii trebuie făcută de către persoanele obligate prin aceste acte. Conform normelor de procedură civilă din materia executării silite şi principiilor efectelor hotărârilor judecătoreşti, obligaţia de plată a unei sume de bani stabilite printr-o hotărâre definitivă (eventual irevocabilă) îi revine celui obligat de către instanţă. O astfel de obligaţie nu poate fi transmisă unei terţe persoane, care nu a participat la proces şi în sarcina căreia nu a fost stabilită de către instanţă. S-a apreciat că petitele 4 şi 5 sunt lipsite de temei legal şi chiar formulate împotriva normelor de procedură civilă, tinzând la modificarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. ... 9. Petitul 6 are caracter subsidiar, iar petitul 7 la fel. Prin urmare, ambele apar ca fiind nefondate. În plus, s-a reţinut că petitul 7 nu are un obiect concret. ... 10. Împotriva hotărârii a declarat apel reclamanta A criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei şi reluând, în concret, aspectele invocate la fondul cauzei. ... 11. Învestită fiind cu soluţionarea apelului, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, din oficiu, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ... ...