Decizia ÎCCJ nr. 4/2017 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența națională în materie Au fost identificate hotărâri judecătorești în această materie la curțile de apel Bacău, Brașov (Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov), București, Constanța, Craiova, Galați (Judecătoria Galați), Iași (Judecătoria Iași), Oradea și Ploiești. Astfel, prin deciziile penale nr. 1.137 din 26 octombrie 2016 (pronunțată în Dosarul nr. 6.315/291/2015) și nr. 975 din 26 septembrie 2016 (pronunțată în Dosarul nr. 3.132/270/2015) Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a dispus încetarea procesului penal ca urmare a încheierii unui acord de mediere în condițiile legii. Instanța a reținut că, în situația în care s-ar considera că Decizia Curții Constituționale nr. 397 din 15 iunie 2016 se aplică și acordurilor de mediere încheiate anterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii, s-ar aduce atingere principiului caracterului echitabil al procesului penal consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de Constituția României, precum și securității raporturilor juridice și previzibilității normei penale. Echitabilitatea procedurii penale nu trebuie să permită lezarea dreptului procesual al părții la încheierea unui acord de mediere, ce are ca efect împiedicarea exercitării acțiunii penale împotriva sa, ca urmare a unor interpretări contrare date în mod succesiv unei instituții de drept penal de către instanța supremă, respectiv instanța de contencios constituțional. Dată fiind importanța deosebită pentru părți a necesității instituirii unor norme clare, precise și previzibile în materie penală, ținând seama de consecințele juridice pe care acestea le produc cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, o interpretare a unei norme juridice în defavoarea inculpatului ulterioară exercitării de către acesta a unui drept prevăzut de lege în vigoare la data exercitării dreptului nu poate fi folosită împotriva sa. Un argument în sensul celor susținute anterior îl reprezintă și prevederile art. 5 alin. (2) din Codul penal, care consfințește incidența principiului legii penale mai favorabile și în cazul actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale (...), dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile. Deși Decizia Curții Constituționale nr. 397/2016 nu a constatat neconstituționalitatea art. 67 din Legea nr. 192/2006, ci doar a stabilit interpretarea acestuia conformă Constituției, argumentele juridice care au stat la baza reglementării conținute de art. 5 alin. (2) din Codul penal rămân valabile. În consecință, încheind cu bună-credință un acord de mediere și bazându-se pe cadrul normativ și jurisprudențial în vigoare la data încheierii acestuia, în vederea garantării dreptului inculpaților la un proces echitabil, aceștia trebuie să beneficieze de cauza de înlăturare a răspunderii penale constând în încheierea acordului de mediere cu partea civilă. Prin Decizia penală nr. 1.324/A din 23 septembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală în Dosarul nr. 16.058/303/2015 s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a încheierii unor acorduri de mediere. Instanța a constatat că acordurile de mediere au fost încheiate până la primul termen de judecată acordat după publicarea Deciziei nr. 397 din 15 iunie 2016 pronunțate de Curtea Constituțională. Ca atare, având în vedere paragraful 33 din decizie, în cuprinsul căruia Curtea Constituțională, statuând asupra situațiilor tranzitorii, a făcut trimitere la Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 noiembrie 2014) prin care s-a stabilit, referitor la situațiile tranzitorii generate de intrarea în vigoare a noului Cod penal, că împăcarea poate interveni până la primul termen stabilit ulterior publicării deciziei, instanța de apel a apreciat că, în cauza dedusă judecății, acordurile de mediere au aptitudinea de a produce efecte juridice. Prin Sentința nr. 3.038 din 16 octombrie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 12.791/245/2015, Judecătoria Iași - Secția penală a dispus încetarea procesului penal ca urmare a încheierii unui acord de mediere, reținând, în esență, că, deși acordul de mediere a fost încheiat după citirea actului de sesizare a instanței, se poate lua act de acesta întrucât neconstituționalitatea dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a fost stabilită după data săvârșirii faptei de către inculpat și după ce a fost încheiat acordul de mediere dintre inculpat și partea civilă. Așadar, instanța a reținut că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile legii penale mai favorabile. Prin deciziile penale nr. 1.241/P din 7 decembrie 2016 (pronunțată în Dosarul nr. 14.691/212/2015 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie), nr. 1.636 din 10 noiembrie 2016 (pronunțată în Dosarul nr. 16.625/318/2014* al Curții de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori) și nr. 1.351 din 29 septembrie 2016 (pronunțată în Dosarul nr. 17.268/63/2013 al Curții de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori) s-au respins solicitările de încetare a procesului penal. S-a reținut că acordurile de mediere au fost încheiate pe parcursul soluționării cauzei în apel, după publicarea deciziei Curții Constituționale, astfel încât nu mai pot fi avute în vedere ca o cauză de încetare a procesului penal, efectele deciziilor de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate fiind obligatorii și opozabile erga omnes. Totodată, s-a precizat că dispozițiile art. 67 din Legea nr. 192/2006 nu reprezintă norme de drept penal, ci de procedură penală, astfel încât nu se poate discuta despre aplicarea legii penale mai favorabile. Ca urmare, s-a apreciat că decizia Curții Constituționale își produce efectele începând cu data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără nicio distincție în ceea ce privește data comiterii faptei ori a încheierii acordului de mediere. Prin Decizia nr. 867/A din 8 decembrie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 3.802/296/2015, Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori a constatat că, pentru a se putea reține existența unui impediment la exercitarea acțiunii penale în apel, era necesar ca modalitatea de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă să se fi obiectivat într-un acord de mediere anterior datei de 15 iulie 2016, când Decizia Curții Constituționale nr. 397 din 15 iunie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. S-a constatat că, în cauză, este incident principiul activității legii procesuale stipulat de art. 13 alin. (1) din Codul de procedură penală, iar nu aplicarea legii penale substanțial mai favorabilă, conform art. 5 din Codul penal. ...