Decizia ÎCCJ nr. 1/2017 (RIL)Punctul III

III. Examenul jurisprudențial A) Într-o primă orientare, s-a considerat că litigiile având ca obiect anularea hotărârii de încadrare a minorului în grad de handicap, emisă de comisia pentru protecția copilului sunt de competența secțiilor de contencios administrativ. 6. În sprijinul acestei orientări, s-a reținut că art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 stabilește competența materială specială a tribunalului de la domiciliul copilului numai pentru cauzele care au ca obiect stabilirea măsurilor de protecție specială a copilului, acestea fiind în mod limitativ prevăzute de art. 59 din aceeași lege: plasamentul, plasamentul în regim de urgență și supravegherea specializată. ... 7. De asemenea, s-a apreciat că art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 se referă la hotărârile comisiei, prin care aceasta stabilește măsurile de protecție specială a copilului prevăzute de Legea nr. 272/2004, trimiterea fiind făcută la normele speciale cuprinse în această lege. Competența instanței este dată de obiectul cererii de chemare în judecată și de natura actului juridic dedus judecății, apreciindu-se că, în condițiile în care obiectul actului contestat, emis de comisia pentru protecția copilului din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, este unul diferit de cele enunțate de art. 59 din Legea nr. 272/2004, respectiv încadrarea minorului în grad de handicap, pentru care legiuitorul nu a prevăzut norme procesuale speciale, devin aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența revenind instanței de contencios administrativ, în funcție de rangul autorității emitente a actului ce se contestă. ... 8. Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 nu prevede în mod expres că, în cazul cererilor având ca obiect atacarea hotărârii comisiei pentru protecția copilului, acestea revin spre soluționare tribunalului specializat pentru minori sau completelor specializate pentru minori, înființate în cadrul tribunalelor de la domiciliul minorului, iar subiectul hotărârii atacate, care este un minor, nu poate reprezenta un argument suficient pentru a se interpreta intenția legiuitorului în sensul că aceste cereri sunt de competența tribunalelor specializate, chiar dacă actul atacat are natura juridică a unui act administrativ cu caracter individual, normele de competență fiind imperative și de strictă interpretare și aplicare. ... ... B) Într-o altă orientare jurisprudențială, s-a stabilit că aceste litigii sunt de competența instanței civile, în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004, care nu fac nicio distincție, sub aspectul competenței, între hotărârile prin care au fost dispuse măsuri speciale de protecție și alte hotărâri adoptate de comisia pentru protecția copilului, astfel că nici instanța nu trebuie să distingă. 9. S-a reținut, în acest sens, că Legea nr. 448/2006 se ocupă în mod special de procedura de încadrare în grad de handicap a adulților, prevăzând, printre altele, regimul deciziilor emise de Comisia superioară, care pot fi atacate la secția de contencios administrativ a tribunalului, conform art. 90^2 alin. (4) din respectiva lege. ... 10. Voința legiuitorului a fost aceea de a supune toate cauzele litigioase privind hotărârile adoptate de comisia pentru protecția copilului unei proceduri unice prevăzute de Legea nr. 272/2004, fără nicio distincție în funcție de luarea unei anumite măsuri și fără a impune o anumită specializare a instanței în materie, așa cum o face Legea nr. 448/2006 în materia încadrării în grad și tip de handicap a adulților. ... 11. Legea nr. 272/2004 instituie o procedură specială de contestare a legalității hotărârilor adoptate de comisia pentru protecția copilului, astfel că se poate reține norma consacrată de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, conform căreia nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ acte administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară. ... ... ...