Decizia CCR nr. 567/2024Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „recursul va fi judecat de complete specializate“ cuprinsă în dispozițiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 nu îndeplinește criteriile de calitate a legii, având în vedere că aceste norme sunt speciale, derogatorii și imperative și, prin urmare, trebuie să se precizeze care sunt criteriile pe baza cărora se constituie completele specializate, raportat la normele cuprinse în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, și dacă acestea se interpretează în sensul că legiuitorul a avut în vedere exclusiv specializarea fiecărui judecător. Se arată că, în contextul soluționării excepției nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată de către membrii completului colegial, s-a susținut că membrii completului de judecată nu trebuie să fie specializați în materia insolvenței, ci este suficient ca aceștia să își fi desfășurat anterior activitatea ca judecători-sindici în cadrul tribunalului, secția specializată în litigii de insolvență. Or, judecarea unei cauze (civile, penale sau de altă natură) de către un complet de judecată constituit sau compus în afara legii afectează actul de judecată și nesocotește dreptul la un proces echitabil, în componentele sale. În contextul criticilor de neconstituționalitate se menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor menționate în susținerea acesteia, precum și cea prin care s-a antamat subiectul completelor specializate, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 417 din 3 iulie 2019 și Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, solicitând aplicarea acestora, prin analogie, și la speța de față. ...