Decizia ÎCCJ nr. 29/2016 (HP)Punctul X

X. Opinia specialiștilor din cadrul Facultății de Drept a Universității București 32. Prin Adresa nr. 834/07.09.2016, transmisă Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost înaintat punctul de vedere în legătură cu problema de drept supusă analizei, redactat de prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu, conf. univ. dr. Luminița Elena Dima, lector univ. dr. Traian Tunsoiu și asist. univ. dr. Ana-Maria Vlăsceanu, din cadrul Facultății de Drept a Universității București. În cuprinsul punctului de vedere, sub aspectul admisibilității sesizărilor, s-a apreciat că lipsa de uniformitate a hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată în contextul litigiilor a căror soluționare a presupus interpretarea textelor de lege ce fac obiectul analizei conduce la estomparea caracterului de noutate al chestiunii de drept supuse dezlegării. În ipoteza întrunirii condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate de Curtea de Apel Iași, opinia exprimată este în sensul acordării de despăgubiri asistenților maternali care asigură continuitatea activității și în perioada efectuării concediului de odihnă, care să fie cumulate cu salariul cuvenit pentru perioada respectivă, cu mențiunea că această situație privește exclusiv situații de fapt petrecute în trecut, de genul celor care fac obiectul litigiului pendinte, pentru viitor impunându-se revizuirea legislației în materie. Procedându-se la analiza prevederilor Legii nr. 272/2004 din perspectiva principiilor legislației muncii, s-a arătat că dispozițiile art. 122 alin. (3) lit. d) din lege, care au conținut similar cu cele reglementate la art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003, atestă, în mod explicit, teza conform căreia, în perioada efectuării concediului de odihnă, asistentul maternal continuă să presteze activitatea profesională ce face obiectul contractului său de muncă, având astfel prioritate continuarea activității în detrimentul valorificării unui timp de odihnă sub forma concediului. În condițiile arătate s-a apreciat că legea română impune un comportament neconform cu legea fundamentală, astfel încât eventuala sa neconstituționalitate nu poate deveni un element juridic care să „penalizeze“ drepturile asistenților maternali, atâta vreme cât cerința continuării activității pe durata concediului izvorăște din voința juridică determinantă a legiuitorului, și nu a angajatului. ... ...