Decizia CCR nr. 530/2024Punctul 9

9. Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, textul de lege criticat fiind neconstituțional în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest sens arată că dispozițiile legale ce reglementau drepturile salariale ale personalului militar anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 prevedeau dreptul la soldă lunară care se compunea din solda funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale, solda funcției de bază fiind formată din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă. Dispozițiile art. 3 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează pentru personalul militar dreptul la soldă lunară, care se compune din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. Nici în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 și nici în actele normative la care aceasta se raportează, legiuitorul nu a adoptat o definiție a noțiunii de „soldă de bază“. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din aceeași lege, actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 37 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000, în limbajul normativ, aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie. Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa faptul că normele de tehnică legislativă referitoare la integrarea proiectului de lege în ansamblul legislației statuează că actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune, conform art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 (Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015, paragraful 27), precum și faptul că legiferarea rămâne atribuția exclusivă a Parlamentului, care, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, are obligația să respecte principiile constituționale și să gândească, în consecință, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat și eficient, care să protejeze valorile statului de drept și să asigure un echilibru just între interesele colective, pe de o parte, și cele individuale, pe de altă parte (Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 26 februarie 2015, paragraful 38). Respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000 ar fi impus fie folosirea termenilor consacrați în legislația în vigoare, fie definirea clară a noțiunii de „soldă de bază“, astfel încât dispoziția legală să poată fi coroborată cu celelalte acte normative strâns legate de obiectul legii. Folosirea noțiunii de „soldă de bază“ nu respectă normele de tehnică legislativă și, implicit, dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ...