Decizia CCR nr. 502/2024Punctul 7

7. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, reține că, deși dispozițiile Legii nr. 118/2019 instituie o ingerință în dreptul la viață privată, astfel cum este reglementat și garantat de art. 26 din Constituție și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, simpla existență a unei ingerințe nu este suficientă pentru a atrage neconstituționalitatea sau neconvenționalitatea unor prevederi legale. Reține că, pentru a nu constitui o încălcare a dreptului la viața privată, ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să existe proporționalitate între soluția aleasă și scopul urmărit. Apreciază că toate condițiile menționate anterior sunt îndeplinite, neputându-se reține încălcarea principiilor izvorâte din jurisprudența Curții Constituționale sau a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, reține că ingerința este prevăzută de Legea nr. 118/2019, iar normele sale sunt clare și previzibile. Totodată, reține că scopul urmărit prin înființarea Registrului este unul legitim și constă în protejarea persoanelor vulnerabile. De asemenea, apreciază că soluția aleasă este proporțională cu scopul urmărit, întrucât în Registru se înscriu date provenite din condamnări penale, acesta nu este public, putând fi consultat doar de către entitățile expres prevăzute de lege, iar persoana interesată beneficiază de posibilitatea de a consulta Registrul și, eventual, de a solicita rectificarea unor date, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. În plus, precizează că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 26 martie 1987, pronunțată în Cauza Leander împotriva Suediei, s-a reținut că existența unui registru în care sunt ținute date personale cu privire la o persoană nu contravine art. 8 din Convenție, dacă sunt îndeplinite cerințele mai sus menționate. De asemenea, apreciază că normele criticate din Legea nr. 118/2019 sunt clare, accesibile și previzibile, stabilind în mod expres cazurile care nu atrag radierea mențiunilor din Registru, precum și entitățile abilitate să solicite un extras din acesta. În plus, observă că sfera entităților care pot obține un extras din Registru se încadrează în limitele scopului urmărit de lege, nefiind vorba despre orice persoană fizică sau juridică. Totodată, coroborarea dispozițiilor Legii nr. 118/2019 cu prevederile Codului penal nu constituie o chestiune de constituționalitate, ci de interpretare și aplicare a legilor. Cu alte cuvinte, apreciază că nu se poate constata neconstituționalitatea Legii nr. 118/2019 pe motivul că, în opinia autorului, aceasta contravine Codului penal. ...