Decizia CCR nr. 478/2024Punctul 22

22. Curtea reține că, în cadrul soluționării cauzei având obiectul mai sus precizat, a fost invocată excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului 77/2018, referitoare, în esență, la reglementarea situației interimatului funcțiilor de conducere de la nivelul Inspecției Judiciare, instituind, în ipoteza vacantării funcțiilor ca urmare a expirării mandatelor inspectorului-șef și inspectorilor-șefi adjuncți ai Inspecției Judiciare, soluția legislativă a prelungirii acestora după expirare, pe perioada interimatului, și, respectiv, în ipoteza vacantării funcțiilor ca urmare a altor motive decât expirarea mandatelor inspectorului-șef și inspectorilor-șefi adjuncți ai Inspecției Judiciare, instituind soluția legislativă a înlocuirii acestora. Or, față de ipotezele normative instituite de ordonanța de urgență criticată, prin raportare la obiectul cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, în sensul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de constituționalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. ...