Decizia ÎCCJ nr. 9/2016 (RIL)Paragraful 133

53. Etapele unei proceduri prin care trebuia evaluată o situaţie de fapt, ce avea drept consecinţă juridică încadrarea salariatului într-o grupă superioară de muncă, pot fi refăcute în cadrul unui litigiu la instanţa de drept comun în materia conflictelor de muncă, dat fiind că legiuitorul nu a conferit, prin pct. 6-8 din Ordinul nr. 50/1990, un caracter constitutiv de drept, ci doar probator, avizelor tehnice cerute în derularea procedurii. Accesul la instanţa de drept comun ridică, distinct, problema dovedirii în instanţă a condiţiilor deosebite de muncă (de reţinut că, după cum s-a menţionat, existenţa condiţiilor deosebite la locurile de muncă implica la nivelul anului 1990 determinarea nivelului de noxe existente efectuată de către organele Ministerului Sănătăţii sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităţilor confirmate de către inspectorii de stat teritoriali, rezultatul acestei determinări fiind prezumat acelaşi şi pentru perioada anterioară, motiv pentru care s-a prevăzut că nu sunt necesare determinări de noxe pentru perioada anterioară; cu alte cuvinte, nu se condiţiona încadrarea retroactivă a salariaţilor în grupe de existenţa unor determinări de noxe care să fi fost făcute la momente de timp anterioare, potrivit art. 14, respectiv pentru perioada anterioară anului 1990, ci numai pentru stabilirea condiţiilor de muncă de la momentul aplicării ordinului, prezumându-se existenţa lor anterioară).