Decizia CCR nr. 416/2024Punctul 23
Punctul 23
23. Or, spre deosebite de situațiile examinate de Curte prin aceste decizii, textele de lege criticate în prezenta cauză nu deleagă Guvernului, prin ministrul de resort, reglementarea tuturor elementelor ce configurează vocația de ofițer în activitate, ci enumeră, la fel ca întregul art. 36 alin. 1 lit. a) -k) din Legea nr. 80/1995, o întreagă listă de categorii de persoane și condiții exprese necesare în acest sens. Textele criticate stabilesc, așadar, ele însele anumite condiții de acces la funcția militară. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, cadrele militare sunt constituite în corpul subofițerilor, corpul maiștrilor militari și corpul ofițerilor, normele examinate determină acele condiții și categorii de persoane cu vocația calității de ofițer în activitate. Legea determină o serie de elemente clare, așa cum sunt categoria de personal militar din care poate să facă parte, limita de vârstă și condițiile privind studiile de învățământ superior de specialitate absolvite sau de promovare a unor teste specifice. Faptul că legea organică face referire la necesitatea îndeplinirii celorlalte condiții stabilite prin ordinul ministrului de resort nu poate avea semnificația încălcării principiului separației și echilibrului puterilor în stat și al legalității din perspectiva nerespectării obligației legiuitorului de a reglementa prin lege organică, și nu prin acte normative de nivel inferior, elementele esențiale ale raportului de serviciu aplicabil cadrelor militare, așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019. În condițiile în care legea organică stabilește în mod clar și exhaustiv elementele esențiale și constante ce configurează în mod obiectiv condițiile de acces în corpul ofițerilor în activitate, stabilirea unor cerințe specifice pe care doar conducătorul instituției/autorității publice sau ministrul de resort, în acest caz, le cunoaște și le adaptează pentru buna desfășurare a activității militare în condiții/împrejurări/situații deosebite nu reprezintă o încălcare a art. 1 alin. (4) și (5) și a art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Reprezentantul puterii executive nu face altceva, în această ipoteză, decât să respecte și să pună în aplicare termenii legi, stabilind, prin norme proprii, aspecte de detaliu asupra cărora este singurul competent să decidă. Nivelul mai redus de stabilitate al acestei categorii de acte normative cu caracter administrativ nu este de natură să încalce normele constituționale invocate și, implicit, nici statutul cadrelor militare, fiind firesc ca efectivul cadrelor militare și structura acestora să fie influențate și de anumiți factori externi, cum ar fi situația geopolitică regională sau globală, astfel încât, prin ordin, ministrul de resort să poată adapta activitatea militară unor cerințe specifice. ...
Sursa oficială ↗