Decizia CCR nr. 400/2024Punctul 4

4. Astfel, în privința criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, se susține că, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituție și în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență cu îndeplinirea condițiilor cumulative referitoare la existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare să nu poată fi amânată, cu obligația motivării urgenței în cuprinsul acesteia. Se susține că motivele invocate în preambulul ordonanței de urgență analizate, referitoare la aplicațiile informatice și sistemele informatice ale Ministerului Finanțelor evidențiază rațiunea și utilitatea reglementării, nu însă și existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pe care mai degrabă o proclamă, fără a o motiva conform exigențelor dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție. Se mai arată că susținerile din preambulul ordonanței de urgență, potrivit cărora „orice întârziere în adoptarea de măsuri urgente în acest sens ar crește substanțial riscul de dezangajare a fondurilor europene nerambursabile disponibile în acest scop, cu implicații negative asupra fondurilor naționale“, nu justifică o situație excepțională, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Se mai arată că termenul de implementare a Pilonului din Planul național de redresare și reziliență, respectiv 31 decembrie 2025, la care se face trimitere în preambulul ordonanței, nu justifică adoptarea pe calea ordonanței de urgență, a unor norme legale, cu mai mult de doi ani înainte de expirarea termenului de implementare. ...