Decizia CCR nr. 400/2024Punctul 15

15. Se mai susține că prevederile art. 1-4 din ordonanța de urgență criticată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat deoarece creează o interferență nejustificată între puterea executivă și alte puteri ale statului, prin atribuirea unor competențe extinse Serviciului Român de Informații și entităților afiliate acestuia, cum este „Rasirom“, în domeniul financiar și fiscal. Astfel, se susține că în mod tradițional, administrația fiscală și financiară a statului este gestionată de Ministerul Finanțelor, sub supravegherea Parlamentului și în conformitate cu legile adoptate de acesta, iar introducerea Serviciului Român de Informații, o structură cu atribuții primare în domeniul securității naționale, în administrarea și securizarea unui hub financiar, reprezintă o extindere nejustificată a competențelor sale și un amestec nepotrivit în atribuțiile de guvernare economică. Se mai susține că rolul principal al Serviciului Român de Informații este de a asigura securitatea națională, iar implicarea sa directă în domeniul financiar și fiscal, prin intermediul „Rasirom“, poate genera conflicte de interese și abuzuri de putere, cu atât mai mult cu cât „Rasirom“, fiind o entitate aflată sub controlul direct al Serviciului Român de Informații, preia responsabilități extinse, fără un mecanism clar de supraveghere democratică și de raportare către autoritățile civile. Se mai susține că atribuțiile extinse conferite „Rasirom“ și Serviciului Român de Informații subminează competențele altor instituții statale care ar trebui să aibă un rol predominant în aceste domenii, respectiv Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar implicarea Serviciului Român de Informații în administrarea unui hub financiar poate duce la o utilizare necorespunzătoare a resurselor de informații și a puterilor sale speciale, menite să fie utilizate exclusiv pentru protecția securității naționale. Mai mult, această extindere a competențelor poate conduce la o monitorizare excesivă și nejustificată a tranzacțiilor financiare și a activităților economice, ceea ce poate afecta negativ drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. ...