Decizia CCR nr. 400/2024Punctul 19

19. Se mai susține că prevederile art. 1 și 4 din ordonanța de urgență criticată încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție referitor la accesul liber la justiție. În acest sens, se menționează că Regia Autonomă „Rasirom“ este organizată și funcționează conform Hotărârii Guvernului nr. 60/1995 privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome „Rasirom“, a cărei activitate se încadrează în categoria informațiilor clasificate, secrete de stat, fiind supusă protecției juridice aferente, în acord cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Astfel, se susține că nici cetățenii, nici persoanele juridice din România nu vor avea acces și nu vor cunoaște modalitatea în care datele lor personale, profesionale sau fiscale, economice și financiare vor fi folosite și nici cine le accesează, le folosește sau le prelucrează. În acest sens, se arată că art. 4 alin. (2) din ordonanța de urgență criticată prevede în mod expres că Regia Autonomă „Rasirom“, în îndeplinirea atribuțiilor de la art. 4 alin. (1) din ordonanța de urgență criticată, aplică legislația în domeniul informațiilor clasificate. Totodată, se susține că ordonanța de urgență criticată restrânge în mod nejustificat drepturile cetățenilor de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor lor legitime, prin impunerea unor proceduri administrative și tehnice complexe și opace, în cadrul hubului financiar, care pot descuraja sau chiar împiedica cetățenii și operatorii economici să conteste actele administrative sau deciziile autorităților implicate. În acest sens, se arată că implicarea directă a Serviciului Român de Informații și a „Rasirom“ în monitorizarea și validarea tranzacțiilor financiare și a soluțiilor tehnice de securitate, fără a oferi mecanisme clare și accesibile de contestare a deciziilor acestora, creează o lipsă de transparență. De asemenea, se susține că, drept urmare a faptului că întregii activități a „Rasirom“ îi este aplicabilă legislația din domeniul informațiilor clasificate, chiar dacă se prevede în legislație jurnalizarea accesului la date, în legislația actuală nu există nicio normă care să reglementeze un mecanism prin care cetățenii să aibă dreptul să solicite și să primească extras din jurnal cu privire la informații privind accesarea datelor lor din hubul financiar, astfel încât, în situația în care în mod abuziv îi sunt accesate datele unui cetățean, acesta să se poată adresa instanței. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 8 iunie 2021. Astfel, prin faptul că ordonanța de urgență criticată nu prevede explicit dreptul cetățenilor și al operatorilor economici de a solicita revizuirea sau anularea deciziilor luate de autoritățile implicate în administrarea hubului financiar, lipsa unor dispoziții clare privind căile de atac disponibile și procedurile de contestare afectează negativ posibilitatea efectivă a cetățenilor și a operatorilor economici de a se adresa justiției, ceea ce contravine și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului. ...