Decizia CCR nr. 400/2024Punctul 50

50. Așadar, ordonanța de urgență criticată are ca scop realizarea unui sistem informatic integrat, bazat pe o structură unitară și omogenă, prin reglementarea unui centru de servicii și date financiare, fiscale si vamale al administrației publice la nivelul Ministerului Finanțelor (hubul financiar), precum și declararea acestuia de uz și interes public general pentru interesele financiare ale statului român și ale Uniunii Europene, în contextul nevoii de asigurare a serviciilor publice esențiale funcționării statului. Hubul financiar se interconectează la nivel de servicii cu Platforma de cloud guvernamental și respectă prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2023, cu modificările și completările ulterioare. Sistemele și aplicațiile informatice utilizate în cadrul hubului financiar se dezvoltă astfel încât să fie apte pentru migrarea în cloudul guvernamental sau interconectarea cu acesta, în condițiile prevăzute de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr 89/2022, precitată, și Hotărârea Guvernului nr. 112/2023 privind aprobarea Ghidului de guvernanță a platformei de cloud guvernamental, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 10 februarie 2023. Curtea reține că noul centru de servicii și date financiare, fiscale si vamale al administrației publice la nivelul Ministerului Finanțelor (hubul financiar) va integra un număr de aproximativ 600 de aplicații informatice care există în prezent și funcționează ca sistem informatic propriu al Ministerului Finanțelor, gestionând un volum considerabil de date financiare, fiscale și vamale al administrației publice - deja colectate și administrate, cărora li se vor adăuga noi date colectate -, cu un număr în creștere de entități deservite și un număr de utilizatori interni și externi care determină alocarea unor resurse și tehnologii noi pentru dezvoltarea și funcționarea acestui sistem informatic. Hubul financiar, ca platformă integratoare de servicii și centru de date de interes esențial pentru securitatea financiară a statului, trebuie sa fie apt să se interconecteze la nivel de servicii cu Platforma de cloud guvernamental și să poată găzdui servicii de tip cloud privat, public sau hibrid, precum și alte componente de sisteme informatice administrate și de alte entități publice (nu doar de Ministerul Finanțelor), dar care conțin date și informații similare cu cele reglementate prin ordonanța de urgență criticată (financiare, vamale, fiscale) și pot fi componente ale hubului financiar administrat de Ministerul Finanțelor. Prin urmare, critica referitoare la afectarea sau restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor ca efect al integrării tuturor acestor aplicații informatice și a datelor ce le compun într-o singură soluție tehnologică și administrativă sub forma unui centru de servicii și de date financiare (un hub al finanțelor publice la nivel național) nu poate fi reținută ca un viciu de neconstituționalitate, nefiind afectate drepturile constituționale la viață privată sau la secretul corespondenței. ...