Decizia CCR nr. 370/2024Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Andrei-Alexandru Grad, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Se susține că textul criticat încalcă prevederile art. 20, ale art. 21 alin. (3) și ale art. 23 din Constituție, în măsura în care nu prevede valoarea condiționată a declarațiilor suspectului și ale inculpatului. Se arată că art. 69 din Codul de procedură penală din 1968 prevedea că declarația învinuitului avea o valoare probatorie condiționată, soluție legislativă care nu a fost menținută în cuprinsul Codului de procedură penală în vigoare. Se susține că vechea soluție legislativă este cea corectă, întrucât învinuitul are un interes propriu în soluționarea cauzei penale, la fel ca investigatorii și colaboratorii care se regăsesc menționați în cuprinsul art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, aceștia din urmă reprezentând o anexă a acuzării și având un interes în procesul penal de a susține acuzarea. Se arată că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului face referire la martor stricto senso și la martori lato senso, din această din urmă categorie făcând parte și suspectul și inculpatul, care, însă, având în vedere acuzarea, prioritizează calitățile de suspect și, respectiv, de inculpat. ...