Decizia CCR nr. 334/2024Punctul 18
Punctul 18
18. Față de această împrejurare, se reține că: (i) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2023 are ca obiect prelungirea unor termene în procedura de insolvență reglementată de Legea nr. 85/2014 pentru polițele emise de către unii asigurători recent afectați de această procedură; (ii) art. II din legea de aprobare este adoptat de către Parlament ca reglementare distinctă față de procedura concordatului preventiv de la art. 16 și următoarele din Legea nr. 85/2014 și vizează situația altor operatori economici nedeterminabili, respectiv situația operatorilor economici care funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale, aflați, la data intrării în vigoare a acestei legi, într-o procedură de concordat preventiv; (iii) sfera destinatarilor art. II este nedeterminabilă juridic, deoarece noțiunea mai sus citată nu este definită de legislație și, în consecință, pentru determinarea conținutului ei normativ ar urma să fie nevoie să se recurgă la alte elemente de viață socială decât cele juridice; (iv) este clar că, având în vedere exclusiv o apreciere cantitativă, formală, în sensul că atât concordatul preventiv, cât și termenele pentru polițele de asigurare în ipoteza insolvenței asigurătorilor sunt reglementate de Legea nr. 85/2014, forul legislativ a valorificat această premisă la nivel calitativ, superior și a utilizat oportunitatea Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2023 pentru a interveni asupra altor aspecte decât cele din obiectul de reglementare al acestei ordonanțe de urgență, dar legiferate formal de Legea nr. 85/2014; (v) dacă s-ar recurge la reducerea la absurd și s-ar valorifica această manieră de reglementare până la ultimele consecințe, ar rezulta că pe baza unei prorogări de termene realizate prin ordonanța de urgență, la dezbaterea legii de aprobare în Camera decizională ar exista posibilitatea să fie reformată complet reglementarea unei întregi materii, beneficiind de argumentul că materia în cauză este inclusă în legea al cărei termen a fost prorogat prin ordonanță de urgență, ceea ce nu pare să corespundă finalității constituționale a bicameralismului, atâta timp cât realizează mai degrabă o dereglementare. În concluzie, se învederează că obiecția de neconstituționalitate poate fi considerată admisibilă, prin raportare la art. 1 alin. (5) , art. 61 alin. (2) , art. 74 alin. (1) și art. 115 alin. (7) din Constituție. ...
Sursa oficială ↗