Decizia CCR nr. 301/2024Punctul 22

22. Astfel, cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) , ale art. 26 și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, Curtea constată, pe de o parte, că, în motivarea acesteia, autoarea susține că sunt încălcate dreptul la cunoaștere și informație, precum și dreptul la un proces echitabil al persoanei cu privire la care are loc culegerea și depozitarea de date și informații, mai ales când aceste acțiuni au loc cu încălcarea legii, că refuzul de acces la actele dosarului reprezintă tocmai încercarea autorității în culpă de a bloca accesul la informații și de a stopa exercitarea dreptului de a contesta sau de a solicita distrugerea acestor informații care nu au fost culese în mod legal, nefiind necesare cauzei, că Legea nr. 656/2002 nu este „euroconformă“, fiind adoptată anterior aderării României la Uniunea Europeană, astfel că este necesar să se asigure protecția datelor persoanelor și respectarea normelor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, totodată, invocă considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016 (s.n. cu privire la punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, apreciind că sunt aplicabile mutatis mutandis și actelor Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Cu alte cuvinte, Curtea reține că motivele de neconstituționalitate formulate au la bază prezumția că Oficiul a acționat ab initio în mod nelegal, iar refuzul de acces la actele dosarului constituie un act de apărare al autorității în culpă. ...