Decizia CCR nr. 249/2024Punctul 12

12. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că este anormal să se emită o decizie de despăgubire în anul 2019 bazată pe un calcul realizat prin raportare la valorile din grila notarială valabilă pentru anul 2013. Se arată că ar trebui să se ia în calcul ultima grilă notarială din anul emiterii deciziei, pentru a nu se încălca principiile cuprinse în Constituție și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se arată că statul român, care în timpul regimului comunist a procedat la deposedări abuzive, oferă despăgubiri în cuantum mult mai mic decât valoarea proprietăților preluate, deși a folosit aceste proprietăți fără să plătească niciun fel de prejudiciu pentru lipsa de folosință a proprietății de către proprietari. În prezent, banii se dau în 5 tranșe, acordate în 5 ani, fără să se ia în calcul devalorizarea leului, creându-se astfel o inegalitate între persoanele care au primit decizii de despăgubire în anul 2013 față de cele au primit astfel de decizii după acest moment. Se mai arată că, în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică, s-a stabilit în jurisprudența Curții Constituționale că valoarea care trebuie să indice o justă și prealabilă dezdăunare trebuie să fie calculată cât mai aproape de momentul exproprierii sau al pronunțării unei hotărâri judecătorești de stabilire a dezdăunării. Aplicând mutatis mutandis acest raționament al Curții Constituționale și în cazul exproprierilor făcute de regimul comunist, se ajunge la concluzia că o dezdăunare care nu oferă nici măcar valoarea actualizată a bunului expropriat nu este justă. ...