Decizia CCR nr. 86/2024Punctul 35

35. Totodată, așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.080 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 5 octombrie 2009), precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului, conceptul de proces echitabil nu este specific etapei administrative de aplicare a sancțiunilor disciplinare, desfășurate în fața organelor administrativ-jurisdicționale, atâta vreme cât deciziile acestora sunt susceptibile de a fi supuse controlului unor instanțe judecătorești care asigură conformitatea cu exigențele impuse de un proces echitabil. Or, hotărârile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători [art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004], recurs care este devolutiv, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 20 iulie 2018, prin care instanța de contencios constituțional a reținut că această cale de atac împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să fie una efectivă, devolutivă, care să asigure toate garanțiile dreptului de acces la instanță și ale unui proces echitabil, prin luarea în considerare a tuturor aspectelor și prin verificarea atât a legalității procedurii, cât și a temeiniciei hotărârii instanței disciplinare. Așadar, de vreme ce magistratul supus acțiunii disciplinare are posibilitatea să conteste în fața unei instanțe independente și imparțiale hotărârea pronunțată în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale, nu pot fi reținute criticile referitoare la lipsirea acestuia de garanțiile constituționale specifice unei proceduri de judecată legale, obiective, efective, nediscriminatorii și imparțiale. ...