Decizia CCR nr. 671/2023Punctul 14

14. Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că esența criticii formulate rezidă în sintagma "și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi" din cuprinsul art. 2 alin. (1) teza finală din Legea nr. 209/2015, care, în opinia autoarei excepției, creează o discriminare între două categorii de contribuabili care se află în situații comparabile, diferența constând în faptul că au fost excluși de la aplicabilitatea legii tocmai contribuabilii care au plătit deja obligațiile fiscale datorate, beneficiarii "amnistiei fiscale" fiind cei care nu și-au achitat aceste obligații fiscale. În contextul criticii astfel formulate, în jurisprudența mai sus amintită (Decizia nr. 93 din 16 februarie 2021, precitată, paragrafele 19-21), Curtea a subliniat că, în materie fiscală, regula o reprezintă plata obligațiilor fiscale, amnistia având un caracter de excepție. Curtea a învederat că este incidentă regula exceptio est strictissimae interpretationis, în sensul că, atunci când o normă juridică instituie o excepție de la regulă, aceasta nu poate fi extinsă și la alte situații pe care norma juridică nu le prevede, așa încât amnistia fiscală instituită prin prevederile criticate din Legea nr. 209/2015 nu poate fi extinsă și la persoanele care au achitat deja obligațiile fiscale datorate, întrucât acest beneficiu nu poate fi convertit într-un drept fundamental. ...