Decizia CCR nr. 577/2023Punctul 20

20. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 sunt lipsite de previzibilitate, claritate și accesibilitate, având în vedere modul în care sunt reglementate condițiile și obligațiile de raportare, colectare, determinare, comunicare și justificare a valorilor necesare determinării taxei clawback, fiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, coroborate cu principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale și cu cel al certitudinii sarcinii fiscale prevăzut de legislația fiscală. De asemenea, prevederile art. 5 alin. (4) -(7) din același act normativ sunt contrare art. 21 alin. (3) , art. 24 alin. (1) și art. 31 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât: (i) anihilează și chiar anulează dreptul deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, în calitate de contribuabili, de a verifica valorile comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate în vederea calculului taxei clawback; (ii) exonerează această instituție de sarcina probei și de obligația de a explica informațiile comunicate ce stau la baza calcului taxei în discuție; (iii) permit perpetuarea unei administrații opace, secretizate și inaccesibile contribuabililor; (iv) nu respectă principiul transparenței administrației publice, care se impune a fi respectat din perspectiva dreptului la bună administrare reglementat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma art. 148 alin. (2) din Constituție. Or, chiar dacă taxa clawback nu este o sarcină fiscală armonizată la nivelul Uniunii Europene, aceasta nu înseamnă că se sustrage de la principiile generale care se aplică măsurilor pe care administrația publică, printre care și autoritățile fiscale, le adoptă cu privire la activitatea economică. De altfel, transparența rămâne un imperativ inclusiv în domeniile asupra cărora este incidentă competența națională de legiferare, întrucât în lipsa acesteia nu este posibilă verificarea respectării legislației Uniunii Europene în materie, așa cum este statuat chiar în preambulul Directivei 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate. Situația nefavorabilă în care sunt puși deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor față de restul contribuabililor, prin limitarea dreptului acestora de a li se explica și a înțelege sarcina fiscală (taxa clawback) care li se impune, determină și o încălcare a principiului echivalenței și efectivității, instituit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. ...