Decizia CCR nr. 588/2023Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că în toate situațiile în care organele de urmărire penală sunt sesizate prin plângerea persoanei vătămate (act de procedură prin care aceasta a declarat tot ce a considerat de cuviință cu privire la faptă, împrejurările acesteia și autor), apare ca neconstituțională prevederea potrivit căreia declarația aceleiași persoane vătămate reprezintă și mijloc de probă. Într-o atare situație, se poate ajunge ca plângerea formulată de către persoana vătămată să fie susținută din punct de vedere probator exclusiv de declarația acesteia sau de declarațiile martorilor care au cunoștință de faptă și autor tot din declarațiile persoanei vătămate, putându-se ajunge astfel la o hotărâre de condamnare bazată exclusiv pe susținerile persoanei vătămate. În condițiile în care, potrivit art. 99 alin. (3) din Codul de procedură penală, persoana vătămată are dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe, nu poate fi acceptat ca propria declarație să reprezinte un mijloc de probă în dovedirea susținerilor formulate pe calea plângerii prin care a înțeles să sesizeze organele de urmărire penală. ...