Decizia CCR nr. 534/2023Punctul 12

12. Totodată, există însă și situații în care tratamentul juridic diferit nu poate fi justificat, dispozițiile legale criticate putând fi considerate neconstituționale. O primă situație este cea privind compensarea creanțelor statului, reprezentând sume datorate ANRP în temeiul unor titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești definitive prin care instanțele judecătorești au dispus întoarcerea executării silite și restituirea sumelor executate de persoanele îndreptățite la despăgubiri în temeiul legilor la care se referă art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2018, cu sumele stabilite prin hotărârile judecătorești cu titlu de despăgubiri, în urma parcurgerii căilor de atac pe care fiecare dintre actele normative indicate la art. 1 alin. (1) le prevede, prin care sunt cenzurate deciziile entităților învestite de lege cu stabilirea în concret a cuantumului despăgubirilor, hotărâri judecătorești definitive în urma cărora nu au mai fost emise actele administrative dintre cele la care se referă art. 2 din ordonanța de urgență criticată, deși au fost îndeplinite de către beneficiarii acestora condițiile prevăzute de lege pentru valorificare. Aceeași ar fi situația și în ipoteza în care, după emiterea deciziei de compensare în temeiul Legii nr. 165/2013, deși s-ar depune în termen cererea de valorificare de către deținătorul punctelor, nu s-ar emite titlul de plată prevăzut de art. 41 alin. (3) din aceeași lege (în contextul blocajului menționat în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2018, intervenit în procedura emiterii titlurilor de plată), acesta fiind singurul act menționat în această ordonanță ca reprezentând „act administrativ emis cu titlu de despăgubire“. ...