Decizia CCR nr. 558/2023Punctul 46

46. În acest sens, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale impune în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, al argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența (Hotărârea din 12 februarie 2004, pronunțată în Cauza Perez împotriva Franței, paragraful 80, și Hotărârea din 19 aprilie 1994, pronunțată în Cauza Van der Hurk împotriva Olandei, paragraful 59), iar luarea hotărârii trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra soluțiilor date chestiunilor supuse deliberării. La deliberare iau parte numai membrii completului în fața cărora a avut loc dezbaterea și se realizează în secret, fiind actul procesual prin care completul de judecată verifică și evaluează materialul probator și procedural al cauzei, în vederea adoptării soluției ce urmează să rezolve conflictul de drept. Or, nefiind parte componentă a instanței/completului de judecată, asistentul judecătorului nu participă la deliberare și nici nu intervine în procesul de luare a deciziilor judecătorilor, adăugând doar plus valoare prin contribuția sa în ceea ce privește cercetarea și documentarea cazurilor, pregătirea materialelor relevante și redactarea proiectelor de hotărâri, fără să preia însă sau să influențeze în vreun fel funcția de decizie care aparține exclusiv judecătorului. ...