Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 204

204. Cu privire la criticile aduse art. III pct. 19 [cu referire la art. 138^4] din lege, Curtea constată că sunt neîntemeiate. Curtea reține că, în realitate, legea nu face altceva decât să reducă valoarea contribuției de asigurări sociale asupra veniturilor persoanelor fizice obținute ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat prevăzute de Legea nr. 411/2004. Totodată, Curtea observă că persoana poate opta pentru plata în continuare a contribuției datorate la fondul de pensii administrat privat. Ca atare, legea acordă o facilitate personalului care desfășoară activitate de creare de programe pentru calculator, fără ca aceasta să poată fi echivalată cu un privilegiu acordat acestuia. Curtea reține că statul are posibilitatea ca prin mecanismele fiscale pe care le reglementează să încurajeze desfășurarea unor activități, să creeze un regim fiscal mai avantajos, mai flexibil sau mai suplu pentru îndeplinirea finalității urmărite. Egalitatea nu trebuie să fie întotdeauna una formală, astfel încât Curtea constată că textul criticat nu încalcă art. 16 din Constituție. De asemenea, Curtea constată că textul criticat nu încalcă art. 41 alin. (2) din Constituție, având în vedere sfera sa de incidență diferită [a se vedea Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragrafele 18-20], aceea de protecție socială a muncii, văzută ca o relație dintre angajator și angajat, și nu ca o relație între angajat și stat, sub aspectul contribuțiilor de asigurări sociale pe care primul trebuie să le plătească. Totodată, Curtea constată că textul criticat nu încalcă nici art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, ținând seama de faptul că acest text constituțional nu acoperă ipoteza analizată. Astfel, obligația statului de a asigura libertatea comerțului nu se confundă cu posibilitatea statului de a reglementa în favoarea asiguraților anumite facilități sau scutiri cu privire la plata contribuției de asigurări sociale pe o perioadă determinată. Astfel de măsuri nu constituie bariere în desfășurarea activității asiguratorilor, ci creează un cadru fiscal mai atractiv pentru o anumită categorie de personal, încurajând dezvoltarea activității acestuia. ...