Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 226

226. Curtea reține că susținerea punctuală referitoare la art. XXIX alin. (1) lit. b) din lege este neîntemeiată, întrucât aceasta nu ridică o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare a legii, respectiv cine apreciază similitudinea de activitate și care sunt criteriile de apreciere a similitudinii. Curtea reține, totodată, că susținerea referitoare la art. XXIX alin. (2) din lege, potrivit căreia legea folosește termenul de „comasare“, nu poate fi analizată, întrucât se referă la un conținut normativ al textului pe care acesta, în realitate, nu îl are. De asemenea, Curtea constată că motivarea referitoare la caracterul ambiguu al sintagmei „prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare“ este neîntemeiată, întrucât aceasta se referă la situația în care instituțiile publice care nu mai întrunesc condițiile prevăzute la art. XXIX alin. (1) din lege nu mai ființează distinct, ci le sunt transferate activitatea și personalul către alte structuri organizatorice - care diferă de la caz la caz, în funcție de specificul fiecărei situații în parte, neputându-se indica în mod expres - astfel cum solicită, printre altele, autorii obiecției - denumirea acestor structuri care urmează să își modifice numărul de posturi, organigrama și regulamentele de organizare și funcționare. Ca atare, instanța constituțională constată că textul criticat este comprehensibil și nu pune probleme de constituționalitate. ...