Decizia CCR nr. 488/2023Punctul 20

20. Referitor la art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2019, se arată că legiuitorul a modificat substanțial, prin art. I pct. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2019, conținutul art. 86-88 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Aparent, reglementarea ar fi mai detaliată, ar schimba o parte dintre elementele de referință și ar defini mai bine activele financiare care ar urma să fie luate în calcul la determinarea bazei de impozitare. În realitate însă, conform principiului securității juridice și cu trimitere la dispozițiile art. 4 din Codul fiscal, există dubii extrem de serioase cu privire la aplicabilitatea, în anul 2019, a prevederilor art. 86-88 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2019. Întrucât taxa pe activele financiare a fost introdusă, începând cu data de 1 ianuarie 2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, această prelevare fiscală nici măcar nu ar mai putea fi modificată legislativ, fiind obligatorie menținerea ei, în forma inițială, pentru o perioadă de minimum un an [art. 4 alin. (2) din Codul fiscal]. În plus, trebuie observat că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2019 legiuitorul conservă soluția de plasare în afara Codului fiscal a unui impozit direct care ar fi trebuit să se regăsească în actul normativ special pentru domeniul impozitelor, taxelor și contribuțiilor. Este evident că legiuitorul a dorit să eludeze procedura care guvernează Codul fiscal și modificarea acestui act normativ, sens în care a reglementat prin ordonanțe de urgență. ...