Decizia CCR nr. 360/2023Punctul 32

32. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la susținerea privind încălcarea art. 1 alin. (3) -(5) , a art. 16 alin. (1) , a art. 21 alin. (1) -(3) și a art. 34 alin. (1) din Constituție, precum și a dispozițiilor art. 20 din Constituție raportate la art. 6 paragraful 1 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și la Protocolul nr. 12 la Convenție, arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 667 din 29 octombrie 2019 s-a reținut constituționalitatea prevederilor art. 29 din Legea nr. 263/2010 luate separat, precum și a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la art. 41 alin. (1) și (2) , art. 47 alin. (2) și art. 53 din Constituție, apreciază că acestea sunt neîntemeiate. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 615 din 2 octombrie 2018. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 42 alin. (1) din Constituție, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată de reclamant este inadmisibilă, dată fiind nerespectarea exigențelor de motivare a excepției de neconstituționalitate, pe care Curtea Constituțională le-a impus, în mod constant, în jurisprudența sa. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea prevederilor art. 61 și ale art. 126 alin. (2) și (3) din Constituție, arată că, fiind chemată să se pronunțe asupra dispozițiilor din vechiul Cod de procedură civilă ce reglementau efectele deciziilor pronunțate în procedura recursului în interesul legii, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, a constatat conformitatea acestor reglementări cu Legea fundamentală, considerente care apreciază că rămân valabile atât în raport cu noua reglementare privind recursul în interesul legii, cât și, pentru identitate de rațiune, mutandis mutandis, în situația sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, subliniind și rolul constituțional al instanței supreme în vederea asigurării unei practici unitare la nivelul instanțelor judecătorești. ...