Decizia CCR nr. 340/2023Punctul 31

31. Mai mult, viciile de neconstituționalitate ale prevederilor art. 20 alin. (2) raportate la cele ale art. 17 alin. (2) din lege se evidențiază inclusiv în ceea ce privește dispozițiile art. 20 alin. (2) teza finală, care instituie premisele stabilirii condițiilor de acces în programul „A doua șansă“ prin legislația terțiară, printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației. Or, cu titlu exemplificativ, relativ la reglementarea similară din Legea educației naționale nr. 1/2011, programul „A doua șansă“ reglementat prin Ordinul ministrului educației nr. 3.062/2022 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea Programului „A doua șansă“ - învățământ primar și a Metodologiei privind organizarea Programului „A doua șansă“ - învățământ secundar stabilește în mod nelegal că organizarea claselor de tipul „A doua șansă“ depinde de existența a cel puțin 10 cursanți care își manifestă dorința de a se înscrie în cadrul acestui program. Ca atare, neîndeplinirea condiției privind numărul minim de 10 persoane înscrise atrage de la sine imposibilitatea organizării programului „A doua șansă“, fapt care determină o vădită încălcare a dreptului la învățătură al persoanelor a căror vârstă depășește limita maximă instituită de legislația primară necesară înscrierii în învățământul de masă. Omisiunea legiuitorului de a stabili condițiile de acces în cadrul programului „A doua șansă“ într-o manieră aptă să asigure efectivitatea dreptului la învățătură pentru orice persoană interesată care, din varii motive, nu a fost înscrisă la timp în învățământul de masă sau care a abandonat învățământul este neconstituțională. Posibilitatea reglementării acestor condiții de acces printr-un act administrativ cu caracter normativ riscă să determine o limitare excesivă a dreptului la învățătură, în cazul instituirii unor condiții restrictive. ...