Decizia CCR nr. 340/2023Punctul 117

117. Criticile de neconstituționalitate. Se arată că legea folosește terminologii eterogene pentru definirea acelorași concepte: „unități de învățământ preuniversitar“ [art. 19 alin. (2) ] și „instituții de învățământ preuniversitar“ [art. 152 alin. (2) , art. 193 alin. (1) lit. a) ]. Se mai susține că art. 19 alin. (25) -(29) din lege încalcă regimul juridic al proprietății reglementat de dispozițiile art. 44 și 136 din Constituție, precum și prevederile art. 1 alin. (5) cu referire la principiul securității juridice, întrucât instituie un mecanism de preluare de către consiliul județean, respectiv de către Consiliul General al Municipiului București a unităților de învățământ cu privire la care autoritatea publică locală responsabilă nu își îndeplinește atribuțiile privind asigurarea finanțării, fiind astfel afectat în mod direct interesul superior al beneficiarului primar. Ambiguitatea și incoerența textului prevăzut la art. 19 alin. (25) rezidă inclusiv în instituirea a două condiții-premisă apte să determine activarea procedurilor de preluare: (i) pasivitatea autorității publice locale cedente de a asigura finanțarea respectivei unități de învățământ și (ii) afectarea în mod direct a interesului superior al beneficiarului primar. Art. 19 alin. (26) stabilește teza administrării de către consiliul județean a unității de învățământ astfel preluate. Or, administrarea reprezintă o prerogativă a dreptului de proprietate publică exercitat exclusiv de titularul dreptului de proprietate publică, respectiv unitatea administrativ-teritorială (UAT) cedentă. În aceste condiții, eventuala scindare a atributelor dreptului de proprietate publică încalcă art. 136 din Constituție. ...