Decizia CCR nr. 297/2023Punctul 32

32. Guvernul, în punctul de vedere comunicat în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.098D/2020, consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată, în esență, că în ceea ce privește urgența și situația extraordinară care au justificat elaborarea actului normativ, acestea sunt prezentate în preambulul ordonanței de urgență și, pe larg, în nota de fundamentare a acestui act normativ. Apreciază că, raportat la cuantumul sumelor în discuție și la impactul semnificativ al lipsei măsurilor instituite prin ordonanța de urgență a Guvernului asupra bugetului de stat, în speță sunt pe deplin incidente argumentele Curții Constituționale din Decizia nr. 722 din 29 octombrie 2015. De asemenea, considerentele din Cauza Dumitru și alții împotriva României, deși s-au referit la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, sunt deopotrivă aplicabile și în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, care, în esență, stabilește același grafic de eșalonare. Prin Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererile reclamanților din cauza de mai sus, prin care aceștia invocau încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (dreptul la un proces echitabil) și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție (atingerea dreptului la proprietatea sa), în sensul că autoritățile interne (Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice) au refuzat să pună de îndată în executare hotărâri judecătorești ce recunoșteau drepturi salariale restante. În ceea ce privește susținerea că acest act normativ este discriminatoriu, instituind măsuri de eșalonare doar pentru unele instituții din sistemul justiției, în timp ce pentru altele nu s-au instituit astfel de măsuri, menționează faptul că personalul din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție sau al Consiliului Superior al Magistraturii nu a făcut parte dintre destinatarii acestui act normativ dintr-un motiv obiectiv: aceste instituții nu au înregistrat, la momentul adoptării actului, drepturi salariale restante aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018. Or, obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 se referă la imposibilitatea obiectivă de plată a unor sume de bani restante stabilite prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, imposibilitate determinată de impactul substanțial asupra bugetului de stat al acelor sume. ...