Decizia CCR nr. 272/2023Punctul 16

16. Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de față, Curtea constată că tratamentul juridic diferențiat raportat la durata termenului de prescripție și la momentul de la care acesta începe să curgă prevăzut de art. 91 alin. (1) și (2) față de cel prevăzut de art. 91 alin. (3) din Codul de procedură fiscală este justificată tocmai de natura faptei care a stat la baza sustragerii persoanei în cauză de la plata obligațiilor sale fiscale. Astfel, nu se poate reține că persoana ale cărei obligații fiscale rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală se află în aceeași situație juridică cu restul persoanelor care au datorii fiscale către stat și, prin urmare, tratamentul juridic aplicabil celor două categorii de contribuabili nu poate fi unul similar. Așa fiind, Curtea nu poate reține criticile invocate de autorul excepției de neconstituționalitate. ...