Decizia CCR nr. 261/2023Punctul 16

16. Totodată, Curtea a remarcat (paragraful 18 din Decizia nr. 163 din 22 martie 2022, precitată) că prevederile cu privire la care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate au în vedere calitatea de reprezentant al statului român în procedura exproprierii, pe când autorul excepției își axează critica pe reprezentarea statului român în fața instanțelor judecătorești, care, atât sub imperiul art. 25 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, cât și în conformitate cu art. 223 din Codul civil în vigoare în prezent, se face prin Ministerul Finanțelor Publice, cu excepția cazurilor în care legea stabilește în mod expres alte organe care să reprezinte statul român în procesele în care acesta este parte. Or, tocmai în virtutea posibilității legale ca statul să fie reprezentat și de alte organe, în situația dată, a fost desemnată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale. Este, așadar, o opțiune a legiuitorului, care, în considerarea specificului entității menționate, a stabilit ca aceasta să fie reprezentant al statului român pe parcursul întregii proceduri a exproprierii, adică inclusiv în situația în care se apelează la justiție pentru stabilirea cuantumului despăgubirii pe cale judecătorească. Din modul de formulare a criticii de neconstituționalitate se desprinde ideea că autorul acesteia este nemulțumit de alegerea făcută de legiuitor prin desemnarea ca reprezentant al statului a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., în detrimentul altor persoane juridice care ar fi putut să obțină aceeași calitate și care sunt discriminate, în opinia autorului excepției, prin preferința față de entitatea menționată, pe care legiuitorul a exprimat-o în textul de lege supus controlului de constituționalitate. Or, o asemenea susținere nu pune în discuție, în realitate, constituționalitatea prevederii legale criticate, ci constituie o propunere de modificare a legii, care, în mod evident, nu ține de competența Curții Constituționale. ...